Guvernul argentinian intensifică conflictul cu organizaţiile sociale, numindu-le "sistem de sclavie modernă"
Guvernul conservator al preşedintelui Javier Milei şi-a reînnoit cruciada împotriva organizaţiilor sociale care reprezintă şomerii şi lucrătorii informali din Argentina. Şeful cabinetului, Nicolas Posse, a declarat miercuri că aceste grupuri au înfiinţat "un sistem de sclavie modernă" şi că sunt "extrem de autoritare". De asemenea, el le-a acuzat de diverse nereguli legate de programele de asistenţă socială finanţate de stat, potrivit El Pais.
Comentariile au fost făcute în contextul unui caz judiciar iniţiat de o plângere guvernamentală împotriva unui grup de lideri pentru presupusă coerciţie. Organizaţiile cunoscute sub denumirea de „piqueteras” — numite astfel din cauza metodelor lor de protest, în principal blocarea străzilor sau autostrăzilor — susţin că plângerile sunt un atac menit să le delegitimizeze şi speră la un răspuns din partea instanţelor pentru a restabili livrarea de alimente către cantinele de ajutor social aflate sub controlul lor, suspendată de administraţia Milei la sfârşitul anului trecut.
Sistemul de justiţie investighează acuzaţiile de extorcare a beneficiarilor programelor de asistenţă socială de către liderii acestor grupuri, care ar fi obligaţi să participe la marşuri şi proteste şi să vândă alimente destinate cantinelor sociale. Conform acuzaţiilor, dacă victimele nu acceptă această înţelegere, sunt ameninţate cu pierderea beneficiilor sociale. Sub guvernul anterior condus de Alberto Fernández, şi organizaţiile sociale participau la gestionarea programelor de ajutor de stat, care aveau 1,3 milioane de beneficiari. Până în decembrie, beneficiarii primeau 78.000 de pesos pe lună (aproximativ 78 USD la cursul de schimb actual). Unii lideri ai organizaţiilor deţineau chiar funcţii în Ministerul Dezvoltării Sociale. Întreaga structură a fost desfiinţată de Milei în decembrie, când a preluat funcţia, inclusiv ministerul.
Plângerea împotriva a 28 de lideri a fost depusă de Ministerul Securităţii după primul protest împotriva guvernului Milei în decembrie, anul trecut. Conform ministerului, reclamaţia se bazează pe fapte descrise în apeluri telefonice anonime la linia telefonică 134, un canal de comunicare deschis de ministrul Patricia Bullrich pentru a colecta sesizări privind liderii sociali şi sindicali. Ca parte a investigaţiei judiciare, luni au avut loc percheziţii în cantinele sociale şi în locuinţele acuzaţilor, ale căror bunuri au fost îngheţate.
„Niciunul dintre noi nu şi-ar fi putut imagina ce a găsit justiţia săptămâna aceasta în urma percheziţiilor: un sistem cu o structură piramidală şi extrem de autoritar. Era un sistem de pedeapsă şi ameninţare. Unul dintre beneficiile poziţiilor superioare în structură era forţarea persoanelor de la niveluri inferioare să vândă alimente livrate de stat şi să reţină profiturile. Foarte asemănător cu un sistem modern de sclavie”, a spus Posse despre organizaţiile sociale miercuri în Congres.
Plângerea depusă de Ministerul Securităţii a fost completată de una de la Ministerului Protecţiei Umane, care a susţinut că aproape jumătate dintre cantinele dependente de entităţile sociale erau inexistente sau nu mai funcţionau în locurile indicate.
„De-legitimare şi atac”
Organizaţiile sociale au răspuns la plângeri printr-o conferinţă de presă comună cu declaraţii ale reprezentanţilor părţilor acuzate şi altele. Toţi au respins afirmaţiile privind ameninţările şi practicile de extorcare răspândite. Conform organizaţiilor, plângerile urmăresc să aibă un impact mediatic, iar investigaţiile vor arăta că nu aveau nicio bază. Vorbitorii au criticat percheziţiile desfăşurate luni, definindu-le drept „excesive” şi „violente”.
Confruntarea dintre organizaţiile sociale şi guvern este o realitate de când Milei a preluat funcţia. Pe lângă consecinţele generalizate ale devalorizării monedei, inflaţiei şi scăderii salariilor şi pensiilor, principalul punct de conflict este reducerea fondurilor de stat alocate cantinelor sociale.
Lderul Mişcării Muncitorilor Excluşi (MTE), Nicolás Caropresi, susţine ca ar fi vorba de „o campanie evidentă despre de-legitimare şi atacare a organizaţiilor sociale”.
