Guvernul RM propune modificarea Constituţiei pentru a fortifica independenţa judecătorilor

Numirea judecătorilor CSJ urmează să fie similară numirii magistraţilor în instanţele din ţară, indiferent de nivelul acestora, fiind redusă influenţa factorilor politici asupra procedurii de numire a judecătorilor instanţei supreme.
Constituţia Republicii Moldova.
Constituţia Republicii Moldova. (moldnews.md)

Proiectul legii de modificare a Constituţiei ce vizează termenul iniţial de numire a judecătorilor, selectarea magistraţilor Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), componenţa şi competenţele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a fost aprobat de Guvernul de la Chişinău. Scopul proiectului ar fi sporirea independenţei sistemului şi autorităţilor judecătoreşti.

Potrivit proiectului, de la bun început judecătorii vor fi numiţi până la atingerea plafonului de vârstă (65 de ani), fiind astfel exclusă necesitatea reconfirmării în funcţie a judecătorilor de către preşedinte după primii 5 ani de activitate. Judecătorii CSJ vor fi numiţi de către preşedintele ţării şi nu de către Parlament, cum este în prezent.

Potrivit Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) modificările vor putea avea efecte benefice asupra independenţei judecătorilor, dacă vor fi aplicate cu bună credinţă de autorităţi. De asemenea, proiectul introduce imunitatea judecătorilor pentru acţiunile sau inacţiunile efectuate în exercitarea funcţiei (imunitatea funcţională), instituţie care acum nu există în Constituţie (judecătorii totuşi beneficiază de imunitate în temeiul Legii cu privire la statutul judecătorului).

Proiectul aprobat de Guvern mai prevede că din CSM vor face parte doar judecători şi reprezentanţii societăţii civile, iar ministrul Justiţiei, Procurorul General şi Preşedintele CSJ nu vor mai fi membri din oficiu ai acestuia. Mandatul membrului CSM va fi de 6 ani (faţă de 4 ani, cum este în prezent) şi nimeni nu va putea deţine două mandate consecutive (în prezent o astfel de interdicţie nu există).

Ministerul Justiţiei în calitate de autor al iniţiativei a propus ca în Legea Supremă să fie stipulate atribuţiile cu specific financiar ale CSM. Autoritatea va putea înainta Parlamentului propuneri de buget pentru sistemul judecătoresc din Moldova.

Prevederile menţionate sunt de natură să sporească independenţa CSM. Proiectul totuşi nu prevede expres câţi membri va avea CSM, câţi dintre ei vor fi judecători şi câţi vor fi reprezentanţi ai societăţii civile, precum şi cine va numi reprezentanţii societăţii civile în CSM. Aceste aspecte urmează a fi clarificate ulterior în legislaţia care reglementează componenţa CSM.

CRJM notează că proiectul ar include şi unele prevederi discutabile. Pe lângă faptul că judecătorii CSJ nu vor mai fi numiţi de către Parlament, este exclusă şi cerinţa pentru candidaţii la această funcţie de a avea o vechime în funcţie de judecător de cel puţin 10 ani. Această modificare creează premisa ca la CSJ să fie numiţi juriştii care nu au lucrat niciodată în calitate de judecător (ex. profesori universitari, procurori sau avocaţi), iniţiativă lansată în 2015 de Preşedintele CSJ şi criticată de mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile şi judecători. CRJM a recomandat menţinerea în Constituţie a condiţiei de 10 ani de experienţă pentru a fi numit judecător la CSJ.

Notabil este faptul că proiectul de lege de modificare a Constituţiei a fost promisă de autorităţile de la Chişinău partenerilor de dezvoltare. Din motive necunoscute, o initiativă similară avizată pozitiv de către Curtea Constituţională (CCM) în 2016 nu a fost adoptată de Parlament în termenul prevăzut de Constituţie (tmp de un an de la prezentarea iniţiativei în Legislativ).

Pentru ca proiectul menţionat să fie depus în Parlament, Guvernul trebuie să obţină avizul CCM. Deputaţii pot modifica Constituţia cu votul a 2/3 (67) din deputaţi.