Intensificarea securităţii după o altă autoincendiere tibetană

După autoincendierea unui artist tibetan, mii de tibetani au participat la un protest împotriva conducerii chineze în provincia Qinghai, forţând Partidul Comunist Chinez (PCC) să trimite forţe de securitate suplimentare în regiune.

“La scurt timp după incidentul cu autoincendierea, forţele de securitate s-au revărsat în oraş şi au patrulat pe străzi, situaţia fiind tensionată”, a spus pentru Radio Free Asia (RFA) o sursă ce a cerut să rămână anonimă.

Oficialii securităţii chineze i-au avertizat pe tibetanii adunaţi să nu răspândească informaţiile despre autoincendiere, conform RFA.

Mii de tibetani s-au apropiat de mormântul artistului tradiţional de 25 de ani Dorjee Lhundup care şi-a dat foc duminică, 4 noiembrie, pentru a protesta împotriva conducerii chineze din zonele tibetane. Conform grupului Campania Internaţională pentru Tibet (CIT), Dorjee a fost de asemenea un fermier şi tată a doi copii.

“Mulţi oameni s-au adunat la locul unde şi-a dat foc acesta şi apoi un număr de călugări s-au dus şi ei acolo. Ei i-au protejat corpul de poliţia şi soldaţii chinezi şi l-au dus la mănăstire, unde călugării şi oamenii s-au rugat pentru el”, conform unei surse citate de CIT.

Din 2009, cel puţin 63 de tibetani, incluzând mulţi călugări şi călugăriţe, şi-au dat foc. Frecvenţa autoincendierilor a crescut constat în lunile recente.

Conducerea tibetană din exil a cerut tibetanilor care locuiesc în interiorul Chinei să înceteze cu această practică, spunând că vieţile lor sunt prea preţioase pentru a fi aruncate. Unii au continuat totuşi să îşi dea foc.

Grupurile pentru drepturile omului şi guvernul exilat au declarat că politicile represive ale Chinei în zonele tibetane, incluzând distrugerea culturii, religiei şi limbii tibetane, sunt motivele ce stau la bâza autoincendierilor.

În 2 noiembrie, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului Navi Pillay a cerut pentru prima dată regimului chinez să adreseze temerile tibetanilor şi încălcările drepturilor omului care au declanşat valul de autoincendieri.

Ea a citat un caz de la începutul acestei luni în care o fetiţe tibetane de 17 ani a fost bătută sever de autorităţile chineze pentru că a distribuit pliante care cereau eliberarea Tibetului. Alţii, incluzând călugări, au primit mulţi ani de închisoare pentru că au distribuit fotografii, au scris rapoarte şi au făcut filme legate de represiunea comunistă chineză împotriva tibetanilor.

Pillay a accentuat temerile exprimate de guvernul tibetan în exil asupra autoincendierilor.

“Recunosc sentimentul intens de frustrare al tibetanilor şi disperarea care i-a împins să recurgă la aceste măsuri extreme”, a declarat Pillay, “dar există şi alte căi pentru că acele sentimente să fie exprimate clar.”