Iranul ameninţă că va îmbogăţi uraniu la 60% dacă vrea

Ayatollahul iranian Ali Khamenei
Ayatollahul iranian Ali Khamenei (Anadolu Agency / Getty Images)

Declaraţia Ayatollah-ului Khamenei survine la doar câteva ore după ce secretarul de stat american, Antony Blinken, a semnalat că Washingtonul a încercat să „prelungească şi să consolideze” acordul privind programul nuclear al Iranului.

Liderul suprem al Iranului, Ayatollah-ul Ali Khamenei, a promis că poziţia Teheranului în ceea ce priveşte Planul de Acţiune Comprehensiv Comun (JCPOA), cunoscut şi sub numele de acordul nuclear cu Iranul din 2015, nu se va schimba şi că ţara nu va ceda presiunilor internaţionale, subliniind că Statele Unite şi ţările europene au tratat Iranul nedrept.

Citiți și Iranul ameninţă că va opri camerele de monitorizare ale Agenţiei pentru Energie Atomică

Liderul suprem al Iranului a sugerat că ţara sa ar putea continua să îmbogăţească uraniul până la 60%.

"Nivelul de îmbogăţire a uraniului din Iran nu va fi limitat la 20%. Îl vom creşte la orice nivel are nevoie ţara ... Putem să-l creştem la 60%", a declarat Khamenei.

Iranul îmbogăţeşte acum uraniu la 20%, mult peste nevoile industriei civile, deşi mai are de parcurs unele etape pentru a ajunge la puritatea necesară producerii de bombe atomice.

Citiți și Israelienii avertizează că vor ataca Iranul dacă Joe Biden revine în cadrul acordului nuclear JCPOA

În timp ce susţine că Iranul nu urmăreşte producerea de arme nucleare, Khamenei a subliniat că „nimeni” nu ar putea opri Teheranul de la achiziţionarea de arme de distrugere în masă dacă doreşte.

„Ceea ce împiedică Republica Islamică să construiască arme nucleare este modul de gândire şi principiile islamice, care interzic producerea de tot felul de arme, inclusiv nucleare sau chimice, care ar fi folosite pentru masacrarea oamenilor civili”.

Remarcile lui Khamenei au inclus o declaraţie de duminică a ministrului iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, care a subliniat că Teheranul nu încearcă să creeze arme nucleare.

Citiți și Parlamentul iranian votează o lege care cere "distrugerea Israelului"

Cu toate că neagă faptul că încearcă să producă arme nucleare, regimul iranian nu a putut explica niciodată motivele economice ale proiectului sau de dezvoltare a energiei nucleare, fiind o ţară cu foarte multe resurse energetice - atât ţiţei cât şi gaz natural.

Zarif, la rândul său, a arătat clar că măsurile Teheranului de a reduce unele angajamente asumate în cadrul acordului după ce Donald Trump a retras SUA din acord sunt reversibile.

"Statele Unite trebuie să revină la acord şi să ridice toate sancţiunile ... Statele Unite sunt dependente de sancţiuni, dar ar trebui să ştie că Iranul nu se va supune presiunii", a adăugat ministrul de Externe.

Declaraţia Ayatollah-ului Khamenei a apărut la doar câteva ore după ce secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat că Washington-ul încearcă să se ocupe de „comportamentul regional destabilizator şi dezvoltarea de rachete balistice” de la Teheran. Potrivit lui Blinken, SUA încearcă, de asemenea, să „prelungească şi să consolideze acordul nuclear”.

Joe Biden a declarat că Washington-ul este pregătit să poarte discuţii informale cu Teheran, sub moderare europeană, la care vor participa Rusia, China şi Marea Britanie. Cu toate acestea, Iranul a declarat în repetate rânduri că doreşte ca SUA să ridice sancţiunile paralizante impuse economiei Republicii Islamice, înainte de a se aşeza la discuţii.

În decembrie, Iranul a adoptat o lege care cere guvernului creşterea procentajului de îmbogăţire a uraniului şi îngheţarea inspecţiilor AIEA asupra siturilor sale nucleare, pentru a presa SUA să elimine sancţiunile economice.

La începutul lunii ianuarie, premierul israelian Benjamin Netanyahu a susţinut că decizia Iranului de a creşte gradul de îmbogăţire a uraniului presupune că Teheranul încearcă să dezvolte arme nucleare. Oficialii iranieni au respins acuzaţiile ca nefondate, spunând că „un regim care are arme nucleare nu poate acuza Iranul că încearcă să obţină arme nucleare”.

Relaţiile dintre Iran şi Statele Unite sunt pe o pantă descendentă din mai 2018, când preşedintele Donald Trump a retras Washington-ul din acordul nuclear şi a restabilit toate sancţiunile împotriva Teheranului, cu scopul de a reduce exporturile iraniene de petrol „la zero”.

După un an de la retragerea SUA, Teheran-ul a anunţat că va suspenda unele dintre angajamentele asumate în acordul din 2015 şi va relua îmbogăţirea uraniului la un nivel superior în termen de 60 de zile, cu excepţia cazului în care cei cinci semnatari rămaşi - Rusia, China, Marea Britanie, Franţa şi Germania - asigură protejarea intereselor Teheranului.

Odată cu expirarea termenului limită, Iranul a declarat că va începe îmbogăţirea uraniului peste nivelul de 3,67 la sută stabilit prin acord şi că va reduce treptat obligaţiile asumate pas cu pas, la fiecare 60 de zile.