Iranul ameninţă că va opri camerele de monitorizare ale Agenţiei pentru Energie Atomică
Ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif (Atta Kenare/AFP/Getty Images)
Şeful agenţiei de monitorizare a activităţilor nucleare a Organizaţiei Naţiunilor Unite s-a întâlnit cu oficialii iranieni pe 21 februarie, în încercarea de a păstra capacitatea inspectorilor săi de a monitoriza programul nuclear al Republicii Islamice, după ce autorităţile au declarat că intenţionează să închidă camerele de supraveghere din uzinele şi reactoarele iraniene.
Vizita lui Rafael Grossi la Teheran are loc pe fondul presiunilor exercitate de Iran asupra Europei şi a noii administraţii de la Casa Albă, pentru a determina SUA să revină în cadrul acordului nuclear din 2015, din care fostul preşedinte Donald Trump s-a retras în 2018.
Citiți și Israelienii avertizează că vor ataca Iranul dacă Joe Biden revine în cadrul acordului nuclear JCPOA
Ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, care sub preşedintele Hassan Rouhani a negociat acordul din partea guvernului iranian, a declarat că infrastructura de monitorizare a activităţii nucleare, care aparţine Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică va fi închisă, în ciuda vizitei lui Grossi - pentru a respecta o lege adoptată de parlamentul iranian în decembrie.
„Acesta nu este un termen limită pentru comunitatea internaţională. Nu este un ultimatum”, a declarat Zarif publicaţiei PRESS TV, care aparţine guvernului, într-un interviu difuzat înainte de a-l întâlni pe Grossi. „Aceasta este o problemă internă între parlament şi guvern”.
Citiți și AIEA anunţă că Iranul a produs uraniu metalic - escaladare majoră a programului său nuclear
Comentariile lui Zarif au marcat recunoaşterea, la cel mai înalt nivel, a măsurilor pe care Iranul intenţionează să le ia atunci când a încetat să respecte aşa-numitul „Protocol Adiţional”, un acord confidenţial între Teheran şi AIEA încheiat ca parte a acordului nuclear.
AIEA are protocoale de acest gen cu o serie de ţări pe care le monitorizează.
Conform protocolului cu Iranul, AIEA „colectează şi analizează sute de mii de imagini înregistrate zilnic de către camerele sale de supraveghere sofisticate”, a declarat agenţia în 2017. Agenţia a mai declarat atunci că a plasat „2.000 de sigilii pentru a preveni manipularea materialelor nucleare şi a echipamentelor”.
Citiți și Franţa pune presiune asupra noii administraţii a SUA. Susţine că Iranul îşi fabrică bomba
În interviul său, Zarif a afirmat că autorităţile sunt „obligate prin lege să nu furnizeze înregistrările acelor camere”. Nu a fost clar dacă acest lucru ar însemna, de asemenea, că respectivele camere de luat vederi vor fi oprite complet, deoarece Zarif a numit chestiunea „o decizie tehnică, nu una politică”.
"Cu siguranţă, AIEA nu va obţine imagini de la aceste camere", a precizat Zarif.
AIEA nu a răspuns imediat unei cereri de comentarii la afirmaţiile lui Zarif. Săptămâna trecută, agenţia a declarat că vizita vizează găsirea „unei soluţii de comun acord ca AIEA să continue activităţile esenţiale de monitorizare din Iran”.
Există 18 instalaţii nucleare şi alte nouă puncte de lucru ale programului nuclear în Iran, aflate sub monitorizare AIEA.
Citiți și Comandantul armatei israeliene avertizează că are planuri de a ataca Iranul
Grossi s-a întâlnit pe 21 februarie cu Ali Akbar Salehi, şeful programului nuclear civil al Iranului. Ambasadorul Iranului la AIEA, Kazem Gharibabadi, a postat ulterior pe Twitter că „Iranul şi AIEA au purtat discuţii fructuoase bazate pe respect reciproc, al căror rezultat va fi publicat în această seară”.
Parlamentul Iranului a aprobat în decembrie un proiect de lege care cere suspendarea unei părţi a inspecţiilor ONU la instalaţiile sale nucleare în cazul în care semnatarii europeni nu oferă ridicarea sancţiunilor petroliere şi bancare până pe 23 februarie.
Legea votată mai însărcina guvernul iranian să îmbogăţească uraniu mult peste limitele stipulate în JCPOA.
Iranul a încălcat una câte una toate clauzele limitative impuse de acordul nuclear asupra stocului său de uraniu şi a început să îmbogăţească uraniu cu 20%, care este un procent mult mai mic decât cel necesar pentru fabricarea de bombe nucleare, însă este mult prea mare pentru aplicaţii civile.
Republica Islamică a început, de asemenea, să folosească centrifuge avansate interzise prin acord, măsură care va accelera îmbogăţirea uraniului la niveluri ridicate.
