Italia lui Mario Draghi începe să se depărteze de regimul comunist chinez

Mario Draghi
Mario Draghi (Sean Gallup / Getty Images)

O ştire şocantă a apărut pe 7 iunie pe site-uri populare în limba chineză, susţinând că premierul italian Mario Draghi a afirmat că pandemia virusului Wuhan îşi are originea în Italia. Afirmaţia - care, de fapt, corespunde propagandei regimului comunist chinez - ar fi apărut într-un interviu virtual la Radiotelevisione Italiana (RAI).

Ştirea falsă a fost în scurt timp negată, Ambasada italiană la Beijing emiţând o declaraţie chiar în aceeaşi zi, potrivit căreia: „Ambasada italiană subliniază cu tărie că articolul referitor la observaţiile premierului este o minciună totală şi că informaţiile nu au nicio bază reală”.

Este interesant faptul că incidentul a avut loc la scurt timp după recentul veto al Italiei la tentativa de preluare a LPE - un producător de semiconductori din Milano - de către Partidul Comunist Chinez, pe 31 martie.

Deşi nu există nicio modalitate de a corela raportul fals al presupusei origini a virusului Wuhan de eventuale represalii ale Beijing-ului pentru acordul oprit, cu siguranţă blocarea achiziţiei nu a uşurat tensiunile dintre cele două ţări.

Expert: 5 motive pentru care Italia îşi răceşte relaţia cu China

Blocarea de către Italia a achiziţiei chineze a reprezentat o schimbare bruscă a politicii de apropiere de Beijing a Guvernului Conte, care dezvoltase o relaţie strânsă cu regimul comunist.

Citiți și China impune rapid o lege împotriva sancţiunilor occidentale. Companiile vestice lăsate în aer

În 2019, Italia, sub conducerea lui Giuseppe Conte, a devenit prima ţară G7 care a îmbrăţişat proiectul Centura şi Drumul (BRI), împotriva sfaturilor Statelor Unite şi ale altor membri ai G7.

În 2020, când a lovit pandemia, Italia a fost cea mai afectată ţară din Europa. China a donat, în martie 2020, 31 de tone de echipament de protecţie individuală şi truse de testare a virusului în Italia, precum şi experţi, pentru a sprijini răspunsul la pandemie.

Italia a fost, de asemenea, unul dintre cei mai pro-China membri ai UE din ultimele decenii. Între 2000 şi 2019, Italia a primit 15,9 miliarde de euro (19,25 miliarde USD) în investiţii chineze, devenind al treilea mare beneficiar al Europei.

Pe fondul problemelor financiare ale Italiei, numeroase companii din China au achiziţionat o serie de firme italiene. Începând cu 2020, peste 400 de grupuri chineze deţineau participaţii la 760 de companii italiene din „sectoare extrem de profitabile sau strategice”.

Citiți și Beijingul reacţionează după ce Iohannis a promulgat Legea 5G care a lovit în inima Huawei

Una dintre cele mai cunoscute achiziţii a fost cea a clubului de fotbal AC Milan, pentru 740 milioane de euro (788 milioane USD), deţinută anterior de fostul prim-ministru Silvio Berlusconi.

Cu toate acestea, schimbarea abordării faţă de China nu a surprins experţi precum Cheng Chin-mo, director la Departamentul Diplomaţie şi Relaţii Internaţionale al Universităţii Tamkang din Taiwan.

„Acest lucru demonstrează căderea în dizgraţie a diplomaţiei Chinei în Europa”, a declarat Cheng pentru Epoch Times. „Există cinci motive pentru acest lucru”.

Deşi strategia Chinei de „diplomaţie a măştilor” în timpul pandemiei a contribuit la ameliorarea unor deficienţe imediate în aprovizionarea Italiei, ţara nu poate uita că muşamalizarea izbucnirii coronavirusului de către regimul comunist a provocat catastrofa, a spus Cheng. Italienii au avut patru milioane de cazuri de COVID-19 şi aproape 127.000 de decese din cauza bolii cauzate de virusul Wuhan. Pandemia a fost devastatoare pentru economia Italiei care se afla deja în dificultate, provocând o scădere de 13% a venitului pe cap de locuitor în 2020, în timp ce economia s-a contractat cu aproape 11%. Măştile faciale gratuite nu sunt suficiente pentru a curăţa resentimentul, a spus Cheng.

În al doilea rând, China şi-a construit o reputaţie proastă în etică şi afaceri în ultimul deceniu, a menţionat Cheng, adăugând că întreprinderile şi investitorii chinezi sunt cunoscuţi pentru încălcarea reglementărilor şi acordurilor locale, ceea ce supără profund europenii care apreciază, totuşi, respectarea regulilor de bază.

Citiți și WSJ: Experţi în editare genetică subliniază dovezi "zdrobitoare" ale manipulării genetice a virusului Wuhan în laborator

„Banii chinezi au fost întâmpinaţi cu entuziasm în Italia atunci când acordul BRI a fost semnat în 2019. Dar de atunci, Italia a eşuat să găsească vreun beneficiu material în respectivele colaborări”, a adăugat el. „Dimpotrivă, unele întreprinderi italiene cu vechime au avut de suferit, sau chiar au dat faliment după ce au început parteneriatul cu China.”

În al treilea rând, diplomaţia de tip "lupul singuratic" a regimului chinez a îndepărtat mulţi foşti fani, a spus Cheng.

Ca răspuns la sancţiunile UE aplicate Chinei în martie, din cauza genocidului etnicilor uiguri în Xinjiang, Ministerul Afacerilor Externe din China a afirmat într-o declaraţie că sancţiunile nu se bazează pe „nimic altceva decât pe minciuni şi dezinformare”. El a cerut Bruxelles-ului să „reflecteze [şi] să conştientizeze severitatea greşelii sale”, iar pe viitor să nu mai „intervină în afacerile interne ale [Chinei”].

Poziţia lui Draghi este al patrulea factor, a menţionat Cheng. Draghi are o atitudine foarte prietenoasă faţă de Statele Unite şi UE, şi-a descris politica sa externă drept „puternic proeuropeană şi atlantică, în conformitate cu legăturile istorice ale Italiei”. Contrar predecesorului său, Draghi, care a fost ales în februarie, a arătat o voinţă politică evidentă de a se apropia de Statele Unite. La scurt timp după numirea sa, Draghi a reafirmat apartenenţa Romei la NATO şi prietenia istorică dintre Italia şi Statele Unite.

Blocarea acordului LPE este considerată un semnal dat de noul guvern că se va opune preluării cu ridicata, de către Beijing, a sectoarelor cheie ale industriei italiene, a spus Cheng.

În cele din urmă, Cheng a subliniat sentimentul global, care este din ce în ce mai accentuat împotriva regimului comunist chinez. Efortul internaţional condus de SUA pentru a reduce expansiunea globală a Chinei comuniste şi abuzurile drepturilor omului, precum şi ancheta privind rolul Chinei în izbucnirea pandemiei, au încurajat ţările G7 să vorbească în mod deschis şi să acţioneze împotriva atrocităţilor Partidului Comunist Chinez, pe care le-au evitat mulţi ani temându-se de repercusiuni în cadrul relaţiilor comerciale cu colosul comunist.

Între timp, Europa devine mult mai atentă faţă de ameninţarea pe care Partidul o reprezintă pentru securitatea naţională, după ce au fost expuse instrumentele de infiltrare ale comunismului chinez, ca, de exemplu, gigantul de comunicaţii Huawei şi oficina de soft-power Institutul Confucius.

Cu toate acestea, poate că mai este încă nevoie de timp pentru o schimbare majoră a sentimentului public faţă de regimul comunist chinez, întrucât multe mijloace de informare naţionale italiene au publicat frecvent conţinut pro-China, iar mentalitatea jurnaliştilor italieni a fost infiltrată destul de profund de propagandă comunistă.

Francesco Galietti, de la think-tank-ul Policy Sonar din Roma, a declarat pentru Breitbart: „Chinezii s-au infiltrat 100% în mass-media italiană”.

Într-un articol din 7 iunie, publicaţia Breitbart a dezvăluit că o serie de videoclipuri în limba italiană despre „Citate clasice din opera lui Xi Jinping”, transmiţând extrase ridicole ale propagandei partidului-stat, produse de China Media Group, controlată de Partidul Comunist Chinez, au fost difuzate pe Mediaset din Italia şi în magazinul în limba chineză Cinitalia.

„Agenţia Naţională de Presă Asociată (ANSA), echivalentul italian al Agenţiei France Presse, a publicat, de asemenea, până la 50 de articole în limba italiană pe zi de la Agenţia de Ştiri Xinhua, serviciul de ştiri administrat de Partidul Comunist Chinez. Din nou, ANSA nu dezvăluie cititorilor săi că tot conţinutul respectivelor articole era plătit şi aprobat de Xinhua”, se arată în raport.

Ziarul naţional italian Il Giornale publică în mod regulat propaganda Partidului din 2019. Un articol din mai publicat de Il Giornale sugera că rapoartele despre genocidul comis de Partidul Comunist Chinez asupra etnicilor uiguri este o simplă „manipulare mediatică a evenimentelor”, elaborată pentru a utiliza „preocupările legate de drepturile omului” în cadrul agendei de politică externă a SUA.

Această afirmaţie este cuvânt-cu-cuvânt un punct al propagandei Partidului Comunist Chinez.

Raportul Breitbart a menţionat, de asemenea, că o revistă publicată de Cinitalia „recunoaşte deschis că produce conţinutul italian în asociere cu Ambasada Chinei în Italia”.

Il Giornale este deţinut de fostul prim-ministru Silvio Berlusconi, care a criticat Partidul Comunist Chinez până în momentul în care a vândut clubul de fotbal AC Milan investitorilor chinezi cu 788 milioane USD în 2017 din cauza unor probleme financiare.

Citiți și România şi ţările baltice resping summitul 17 + 1 cu China

De atunci, conţinutul legat de China al publicaţiei Il Giornale a început să arate surprinzător de asemănător cu propaganda comunistă a Chinei.

Nouă eră în relaţiile UE-China

UE a condamnat abuzurile drepturilor omului comise de Beijing într-o conferinţă la începutul acestui an, iar Franţa a trimis o navă de război şi un submarin în Marea Chinei de Sud, pentru o misiune comună de patrulare în februarie, menită să asigure libertatea culoarelor maritime în zone în care China doreşte să-şi impună ilegal suveranitatea.

În 22 mai, ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, a afirmat că naţiunea baltică nu se mai vede parte a platformei „17 plus 1” construită de Beijing pentru statele membre ale UE şi Balcani, potrivit Serviciului de ştiri Baltic. El a spus că platforma chineză este „dezbinătoare” din punctul de vedere al UE şi a cerut membrilor UE să urmeze „o abordare 27 plus 1 mult mai eficientă” pentru comunicarea cu China.

Citiți și Nouă ţări europene îi cheamă pe ambasadorii chinezi la consultări după ce regimul comunist impune sancţiuni asupra unor oficiali UE

Însă alţi membri ai UE, de exemplu Ungaria, încep să împingă susţinerea Partidului Comunist Chinez atât din punct de vedere economic, cât şi politic.

Premierul maghiar Viktor Orban, care a construit legături cordiale cu regimul chinez, inclusiv proiecte de afaceri comune masive, a blocat de mai multe ori în acest an declaraţiile UE care denunţau crimele regimului comunist şi a fost forţat să întrerupă un proiect controversat de construire a unui campus al Universităţii Fudan din China după proteste masive ale populaţiei în această lună. Guvernul său a anunţat de atunci un referendum asupra proiectului.