Jocul "Squid Game" al Chinei: Organe recoltate cu forţa de la mii de persoane săptămânal, în cadrul unui sistem de omor la comandă, ajung pe piaţa de transplant

Publicaţia britanică Daily Mail aduce în prim plan o investigaţie făcută în 2019 de un tribunal independent prezidat de Sir Geoffrey Nice, fost procuror la Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie.
Imagine dintr-un documentar de televiziune sud-coreean difuzat la TV Chosun, de la Spitalul Central Nr. 1 din Tianjin, unde mulţi sud-coreeni călătoresc pentru a obţine transplant de organe
Imagine dintr-un documentar de televiziune sud-coreean difuzat la TV Chosun, de la Spitalul Central Nr. 1 din Tianjin, unde mulţi sud-coreeni călătoresc pentru a obţine transplant de organe (captură foto)

De când a apărut prima oară pe Netflix, luna trecută, serialul horror sud-coreean Squid Game a captivat publicul din peste 90 de ţări, devenind rapid cel mai urmărit serial internaţional din istoria platformei de streaming. Spectatorii sunt încântaţi de thrillerul distopic, în care sângele curge în valuri şi în care jucătorii se aruncă unul împotriva celuilalt în concursuri dure, până la moarte, pentru a câştiga bani.

Deşi tema serialului este în mod evident fictivă şi o critică a vieţii moderne, unul dintre comploturile secundare ale spectacolului - în care oamenilor li se recoltează organele, pentru a fi apoi vândute - este foarte real, arată un articol DailyMail.

Partidul Comunist Chinez jefuieşte inimi, rinichi, ficat şi cornee de la sute de mii de dizidenţi şi prizonieri politic, în fiecare an, cu ajutorul unei reţele de trafic de organe organizate de oficiali, care operează pe scară largă, susţin grupurile pentru drepturile omului.

Citiți și Patru inimi primite în zece zile. Industria jafului de organe al Chinei comuniste merge înainte

În ciuda mărimii acestei reţele criminale, comunitatea internaţională nu a făcut mai nimic pentru a opri acest adevărat măcel, deoarece Organizaţia Mondială a Sănătăţii este obligată să accepte datele din domeniul medical „inadecvate şi înşelătoare” publicate de regimul comunist, fără a avea posibilitatea să le pună la îndoială.

„Cele mai frecvente organe extrase de la prizonieri sunt inimile, rinichii, ficatul şi corneele” - a subliniat Biroul ONU pentru Drepturile Omului.

Citiți și Jaful de organe comis de China comunistă - dezvăluit la Parlamentul European

Cu doar o săptămână înainte de lansarea hit-ului Netflix, Beijing-ul a negat cu furie existenţa unui program de recoltare a organelor sponsorizat de stat, după ce Biroul ONU al Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului a declarat că regimul „ţinteşte anumite minorităţi etnice, lingvistice sau religioase ai căror membri se află deja în detenţie”, subliniind că profitul operaţiunii ar fi situat undeva la 1 miliard USD anual.

Nouă raportori speciali ai ONU din cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului au adunat de peste un an mărturii ale martorilor şi au analizat datele extrem de suspecte privitoare la activiăţile de transplant de organe publicate de China, pentru a înţelege ce se întâmplă de fapt pe obscura piaţă de „omor la comandă” din China.

Citiți și Secretarul american de Stat cere regimului chinez să oprească persecuţia împotriva Falun Gong

„Experţii ONU în domeniul drepturilor omului au declarat că sunt extrem de alarmaţi de rapoartele despre presupuse operaţii de 'recoltare de organe' care vizează minorităţi - practicanţi Falun Gong (practica tradiţională chineză care include exerciţii meditative şi respectarea unui cod moral ce are la baza principiile Adevăr, Bunătate şi Toleranţă - n.r.), uiguri, tibetani, musulmani şi creştini - aflaţi în detenţie în China”, se arată în comunicat.

„Aceştia au primit informaţii credibile că deţinuţii [...] pot fi supuşi forţat unor analize de sânge şi examinări de ţesuturi, de exemplu ultrasunete şi raze X, fără consimţământul lor prealabil, în timp ce altor deţinuţi nu li se fac asemenea examene".

Citiți și "Mortul era viu" - chirurg chinez evocă istorii de groază din industria extragerii forţate de organe a Chinei [film documentar]

„Rezultatele examinărilor sunt introduse într-o bază de date ale surselor de organe vii care facilitează alocarea organelor". „Potrivit acuzaţiilor primite, organele cel mai frecvent scoase din prizonieri sunt inima, rinichii, ficatul, corneea şi, mai rar, părţi ale ficatului.”

Declaraţia subliniază, de asemenea, că această formă de presupus trafic se bazează în mare măsură pe personal calificat din domeniul sănătăţii, care au depus jurământul lui Hipocrate - fiind astfel obligat să-şi protejeze pacienţii - inclusiv „chirurgi, anestezişti şi alţi specialişti în domeniul medical”, precum şi pe participarea diferiţilor profesionişti din sectorul public.

Citiți și 17 ani de crime. Zeci de milioane de victime. Povestea măcelului despre care Occidentul alege să vorbească doar în şoaptă

„Unii prizonieri sunt ameninţaţi cu moartea şi cu recoltarea organelor de către poliţie, dacă nu renunţă la convingerile lor, sau dacă refuză să coopereze cu poliţia”, se menţionează în comunicat.

Una dintre dovezile circumstanţiale ale acestei masive operaţiuni subterane organizate de regimul chinez este faptul că recipienţii transplanturilor pot rezerva operaţii la momente precise şi în anumite spitale, cu o perioadă de preaviz foarte mică.

Citiți și Oficial chinez: Jiang Zemin a dat ordinul să se înceapă recoltarea de organe

În alte sisteme medicale occidentale, acest lucru este complet imposibil, deoarece chirurgii nu pot prezice când va muri o persoană care a ales să fie donator de organe. În cadrul unui proces „etic” aprobat de OMS, organele decedatului sunt compatibile cu cel mai urgent pacient din lista de transplant, care se află la distanţă rezonabilă de spitalul unde se află organul.

Pentru mulţi oameni disperaţi care se află pe lista de aşteptare în Occident, acest proces poate dura inclusiv câţiva ani - până reuşesc să primească un organ - deoarece receptorii trebuie să aibă acelaşi tip de sânge cu donatorul şi să aibă un organ de aceleaşi dimensiuni, printre alte cerinţe.

Citiți și Dr. Jacob Lavee, preşedintele Societăţii de Transplant israeliene: "chirurgii chinezi ucid oameni pentru organe" (video)

În China însă, este total diferit. Apeluri telefonice făcute sub acoperire de către investigatori - care au sunat la un spital militar chinez - arată cât de uşor este să obţii organe umane la cerere. Transcrierea următoare este a unui apel telefonic sub acoperire efectuat către Spitalul Armatei Populare de Eliberare nr. 107 din Yantai, provincia Shandong, la 1 septembrie 2019.

EXTRAS:

Investigator: Oh, dacă procesul de înregistrare este în regulă, în cel mai rapid caz, cât trebuie să aşteptăm?

Dr. Feng Zhendong: Depinde dacă avem o sursă de ficat. Dacă aţi fi sunat mai devreme, v-aş fi putut-o face azi.

Investigator: Ce înseamnă că dacă aş fi sunat mai devreme?

Dr. Feng Zhendong: Înseamnă că aş fi făcut-o astăzi pentru dvs.

Investigator: Deci se poate face rapid, nu?

Dr. Feng Zhendong: Corect ... spitalul nostru are în general surse hepatice relativ numeroase, multe organe donate. Deci sursele noastre de ficat sunt relativ numeroase.

Investigator: Deci, aproape în fiecare zi aveţi [organe]. Dacă se potriveşte sau nu, este o altă problema. La asta vă referiţi?

Dr. Feng Zhendong: Nu aproape în fiecare zi, dar practic avem [organe] aproape în fiecare lună ... în cele mai rapide cazuri, avem, practic, organe în fiecare săptămână.

Apelurile telefonice sub acoperire efectuate la spitalele chineze în cadrul investigaţiilor independente ale Tribunalului Independent pentru China, prezidat de Sir Geoffrey Nice QC, fost procuror la Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, care a emis o decizie asupra dosarului macabru în 2019, arată cât de repede pot fi operaţi pacienţii în cadrul sistemului de „omor la comandă”.

Deşi traficul de organe din China, sponsorizat de stat, a fost bine documentat de zeci de ani, comunitatea internaţională poate face foarte puţin pentru a opri traficul de organe.

Beijingul este capabil să-şi acopere abuzurile asupra drepturilor omului, minimizând datele despre transplant transmise Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care este obligată să accepte statisticile oficiale ale statelor membre.

Susie Hughes, directorul executiv al Coaliţiei Internaţionale Pentru Oprirea Abuzului Transplanturilor în China, a declarat că afirmaţiile regimului de la Beijing, conform cărora se efectuează 10.000 până la 20.000 de operaţii pe an, nu pot fi adevărate.

„O analiză statistică recentă a sistemului actual de transplant de organe din China a arătat că datele pe care China le-a publicat sunt falsificate”, a declarat ea pentru Daily Mail Australia.

„Când examinaţi veniturile spitalelor [de transplant, n.r.], ratele de utilizare a paturilor şi numărul echipelor chirurgicale din datele oficiale chinezeşti ... este mai probabil ca cifra să fie între 60.000 şi 100.000 de transplanturi pe an”.

Tribunalul Independent pentru China a constatat că minoritatea musulmană uigură, precum şi practicanţii disciplinei spirituale interzise Falun Gong sunt utilizaţi, practic, pe post de „bănci vii de organe” de către misiţii de organe care le vând chinezilor şi străinilor.

Practicantul Falun Gong, Jinato Liu, care a fost închis de regim peste doi ani pentru credinţa sa, a depus mărturie în faţa comisiei de experţi a Tribunalului.

„Am fost închis într-o celulă cu aproximativ opt deţinuţi dependenţi de droguri, care erau împinşi în mod frecvent să abuzeze practicanţii Falun Gong". „Aceştia erau repartizaţi în ture pentru a mă persecuta, din ordinul gardienilor. Celula avea instalată o cameră de supraveghere, aşa că paznicii ştiau tot ce se întâmpla în interior". „Într-o zi, în timp ce un un deţinut de drept comun mă bătea lovindu-mă pe spate şi peste talie, a intrat în celulă un alt deţinut care i-a strigat: 'Nu-i da peste organe'”!

Prizoniera uigură Zumuret Dawut a povestit că a fost dusă la un spital în prima zi a celor trei luni de detenţie, pentru a-i fi scanate organele.

„Abia după ce mi-au scos gluga neagră de pe cap, mi-am dat seama că mă aflu într-un spital”, a spus ea în faţa Tribunalului. „Am văzut poliţişti în uniformă peste tot şi oameni care purtau haine albe, aşa că am presupus că sunt într-un spital". „Au extras mai întâi probe de sânge, apoi mi-au făcut radiografii la organele interne.”

Un alt membru Falun Gong, Yu Xinhui, care a stat şase ani în spatele gratiilor, a declarat că un medic din sistemul penitenciarului a încercat să-l avertizeze despre industria macabră.

„Un doctor al închisorii care simpatiza practicanţii Falun Gong mi-a spus în secret: Nu te opune Partidului Comunist. Nu le opune rezistenţă. Dacă o faci ... cine ştie unde îţi ajunge inima, ficatul, splina şi plămânii".

În ciuda dovezilor circumstanţiale, Beijingul a negat în mod repetat recoltarea forţată a organelor umane în China, numind declaraţia ONU „fabricată” şi „defăimătoare”. Regimul chinez a susţinut, de asemenea, că mărturiile sfâşietoare ale martorilor provin de la „actori”.