Kovesi: Legislaţia privind imunitatea miniştrilor trebuie revizuită
De multe ori, Parlamentul a făcut scut în jurul unor demnitari acuzaţi de fapte de corupţie. Ori, dacă se doreşte ca procurorii DNA să-şi poată face treaba, acest lucru trebuie să se schimbe prin modificări ale legislaţiei, susţine Kovesi.
Laura Codruţa Kovesi (Epoch Times România)
Legislaţia privind imunitatea miniştrilor trebuie revizuită şi trebuie limitată la durata mandatului acestora, a opinat luni procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, la conferinţa de la Strasbourg a GRECO, organismul anticorupţie al Consiliului Europei (CoE), relatează Agerpres.
În viziunea şefei DNA, care a făcut la conferinţa GRECO o prezentare a tipurilor de activităţi de corupţie cel mai frecvent întâlnite la nivel guvernamental în România, în lupta împotriva corupţiei la nivel de miniştri/foşti miniştri, este absolută nevoie de măsuri de prevenire precum revizuirea legislaţiei privind imunitatea, sporirea transparenţei în achiziţiile publice şi revizuirea procedurilor pentru achiziţii publice.
În prezentarea sa, şefa DNA s-a referit la cazul unui ministru bănuit că a primit în jur 45.000 euro pentru a-şi influenţa subordonaţii să acorde contracte anumitor firme, după care Camera Deputaţilor a respins cererea procurorilor DNA de ridicare a imunităţii astfel încât ancheta procurorilor în ceea ce-l priveşte pe demnitar a fost închisă. Alte două persoane în dosar care nu aveau imunitate au fost condamnate la închisoare, de unde reiese că "legislaţia privind imunitatea miniştrilor trebuie revizuită şi trebuie limitată la durata mandatului lor."
"Legislaţia privind imunitatea miniştrilor trebuie revizuită, imunitatea trebuie limitată la durata mandatului. Respingerea cererii de ridicare a imunităţii nu este motivată, iar votul parlamentarilor nu e public. Este dificil pentru mine să vă spun de ce au fost respinse solicitările în cazurile noastre", a arătat procurorul-şef al DNA.
Şefa DNA s-a referit şi la tipologia cazurilor de corupţie instrumentate de DNA în care sunt vizaţi membri ai Guvernului, arătând că acesta indică în ce domenii trebuie intervenit pentru prevenirea corupţiei. Ori, potrivit lui Kovesi, cele mai multe tipologii se referă la domeniul achiziţiilor publice, la cum sunt administrate fondurile sau la numirea sau menţinerea unor persoane în anumite posturi.
Codruţa Kovesi a făcut referire la cazuri în care miniştrii "primesc bani pentru a încheia contracte cu anumite companii sau pentru a-şi folosi autoritatea asupra subordonaţilor pentru a încheia contracte cu anumite companii".
O altă tipologie descrisă de Kovesi la Strasbourg a fost cea a miniştrilor în funcţie care derulează activităţi comerciale incompatibile cu poziţia lor, folosind informaţii obţinute în baza funcţiei sale.
Concluzionând, şefa DNA a explicat că, pentru prevenirea acestor infracţiuni de corupţie la nivel înalt, câteva măsuri sunt "absolut necesare", respectiv: reglementări clare privind imunitatea, o mai mare transparenţă în achiziţiile publice, revizuirea procedurilor pentru achiziţiile publice, prioritizarea investiţiilor şi a plăţilor în funcţie de criterii obiective, stabilirea unor criterii clare şi obiective pentru numirea sau menţinerea în funcţie.
