Kurzii din Irak votează pentru independenţă în ciuda ameninţărilor Bagdadului
Alegătorii din regiunea semiautonomă kurdă din Irak au început să îşi depună buletinele de vot în cadrul unui referendum pentru independenţă, în ciuda ameninţărilor Bagdadului că va lupta pentru a păstra unitatea irakiană, inclusiv suspendarea veniturilor vitale din comerţul cu petrol.
Luptător kurd în Irak (John Moore/Getty Images)
Preşedintele Guvernului Regional al Kurdistanului (GRK), Masud Barzani, a declarat că votul din 25 septembrie, care nu are o natură obligatorie, este primul pas într-un proces îndelungat pentru negocierea independenţei regiunii, care a fost autonomă din 1991 şi a jucat un rol major în războiul purtat împotriva extremiştilor islamişti.
Aproximativ 12.000 de secţii de votare se deschid luni la ora locală 8 a.m. pentru cei peste 5,3 milioane de alegători înregistraţi în regiune. Secţiile de votare vor fi deschise timp de 12 ore.
Rezultatele preliminare sunt aşteptate să fie anunţate într-un interval de 24 de ore de la vot, deşi există puţine temeri că rezultatul va fi un răsunător “Da” – un vot favorabil secesiunii.
“Parteneriatul cu Bagdadul a eşuat şi nu ne vom întoarce la el”, a declarat Barzani în cadrul unei conferinţe de presă susţinute duminică în Irbil, cerând tuturor kurzilor să voteze “paşnic”.
ONU şi Occidentul îngrijorate
ONU, SUA şi alte puteri occidentale şi-au exprimat temerile că referendumul kurd, dacă va duce la tulburări în zonele disputate, ar putea afecta negativ războiul purtat împotriva grupului jihadist Statul Islamic.
Se opune referendumului şi guvernul irakian dominat de şiiţi din Bagdad, cât şi Turcia şi Iranul, care au la rândul lor minorităţi kurde.
Într-un discurs televizat, premierul irakian Haidar al-Abadi a declarat duminică faptul că referendumul este “neconstituţional şi împotriva păcii civile”.
Abadi a precizat, de asemenea, că Bagdadul va lua “măsurile necesare” pentru a proteja unitatea ţării.
În plus, premierul irakian a afirmat că votul “ar putea duce la diviziuni etnice, expunând [irakienii] la pericole dezastruoase pe care numai Dumnezeu le ştie”.
Potrivit unei declaraţii publicate de biroul lui Abadi, guvernul irakian a cerut regiunii kurde să predea controlul asupra posturilor internaţionale de frontieră şi a aeroporturilor sale internaţionale.
Biroul lui Abadi a cerut de asemenea ţărilor străine să discute cu guvernul central al Irakului în ceea ce priveşte aeroporturile şi frontierele şi să pună capăt comerţului petrolier cu autorităţile regionale kurde.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a precizat că el şi omologul său iranian Hassan Rohani şi-au exprimat temerile că referendumul va cauza “haos în regiune”.
Premierul turc Binali Yildirim a precizat că Turcia nu va “tolera niciodată o schimbare a statutului sau o nouă formaţiune la graniţele sale sudice”, adăugând că GRK va fi “principalul responsabil pentru evoluţiile probabile de după acest referendum”.
Barzani a afirmat că se aşteaptă ca reacţiile severe ale comunităţii internaţionale, care se opune independenţei kurzilor “să nu dureze pentru totdeauna” după ce va avea loc votul.
De asemenea, el a respins ideea că referendumul ar putea destabiliza regiunea şi a promis că nu va urmări să rescrie graniţele regiunii.
Liderii kurzi irakieni au afirmat că referendumul va avea loc în trei provincii care alcătuiesc în mod oficial regiunea semiautonomă a Kurdistanului – Dahuk, Irbil şi Sulaimaniya – şi în câteva zone învecinate.
În aceste zone învecinate se află oraşele disputate Kirkuk, Makhmour, Khanaqin şi Sinjar, unde luptătorii kurzi Peshmerga au preluat controlul în timpul luptelor împotriva Statului Islamic, care a capturat mari zone din Irak în 2014.
