Lavrov: Rusia vrea ca NATO să îşi retragă forţele din fostele state comuniste est-europene, inclusiv din Romania si Bulgaria

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov. (Captură Foto)

Rusia doreşte ca NATO să îşi retragă toate forţele din Bulgaria, România şi alte state foste comuniste din Europa de Est care au aderat la alianţă după 1997, a declarat vineri Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, subliniind poziţia dură a Moscovei înainte de discuţiile de securitate cu SUA de la Geneva, informează Nikkei Asia.

Lavrov a mai precizat, într-un răspuns scris pe site-ul ministerului, că cererile Rusiei includ "retragerea forţelor străine, a echipamentelor şi armamentului şi luarea altor măsuri pentru a reveni la situaţia din 1997", când NATO a început să admită fostele ţări din Pactul de la Varşovia.

"Aceasta include Bulgaria şi România", a declarat Lavrov, adăugând că cererea Rusiei a fost "esenţială" şi "formulată în mod deliberat cât mai clar posibil pentru a nu permite interpretări duble".

Premierul Bulgariei, Kiril Petkov, a reacţionat rapid, respingând pretenţiile lui Lavrov.

"Bulgaria este o ţară suverană, care şi-a făcut alegerea cu mult timp în urmă, devenind membru NATO. Ca atare, noi singuri decidem [cum] să organizăm apărarea ţării noastre în coordonare cu partenerii noştri", a declarat şeful executivului bulgar.

Oficialii occidentali afirmă că preşedintele rus Vladimir Putin este mai aproape ca niciodată de a lansa o nouă invazie în Ucraina, după ce a adunat peste 106.000 de soldaţi în apropierea graniţei sale în ultimele săptămâni. În regiunea de frontieră Donbas, în estul Ucrainei, peste 14.000 de persoane au murit într-un conflict care se desfăşoară lent din 2014.

SUA a organizat un efort diplomatic intens pentru a detensiona situaţia şi a avertizat cu sancţiuni "paralizante" în cazul unei eventuale agresiuni ruseşti împotriva Ucrainei.

Recent, preşedintele american Joe Biden a părut să sugereze că un răspuns occidental ar depinde de amploarea intervenţiei Rusiei, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a propus discuţii separate de securitate conduse de europeni cu Moscova.

Ulterior, Biden şi-a clarificat comentariile spunând că Rusia ar "plăti un preţ greu" în cazul unei eventuale incursiuni.

SUA şi aliaţii săi europeni au declarat că cererile Rusiei ca NATO să se angajeze să nu admită niciodată Ucraina şi să reducă expansiunea spre est a alianţei - ceea ce ar rescrie în esenţă ordinea de securitate de după războiul rece - sunt inacceptabile.

Macron a declarat că Franţa este pregătită să trimită trupe în România dacă NATO va decide să îşi consolideze prezenţa acolo. Membrii NATO discută desfăşurarea de trupe în regiunea Mării Negre în cadrul misiunilor sale de "prezenţă înaintată consolidată", asemănătoare celor din Polonia şi statele baltice după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.

Putin a promis un "răspuns tehnico-militar" nespecificat dacă Occidentul nu va accepta propunerile de securitate ale Rusiei.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Opinii