Lege cu dedicaţie pentru rechinii imobiliari. Spaţiile verzi ar putea dispărea sub betoane

"Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu".

Ori, în situaţia descrisă în respectivul amendament se regăsesc mare parte din spaţiile verzi dintre blocuri. În plus, respectiva lege ar putea genera procese pe vaste bucăti de parc retrocedate, care apar ca spaţii verzi în documentaţiile de urbanism, însă nu se ştie cum au fost înscrise în cartea funciară.

Potrivit Dan Trifu, vicepreşedintele ONG-ului Eco-Civica, această lege este o formă mascată de a da liber la construirea pe spaţiile verzi:

"Această lege este o formă mascată de a da liber la construirea pe spaţiile verzi. Văzând ca România a intrat în procedură de infringement, acum parlamentarii au recurs la modificarea legii cadru a spaţiilor verzi pentru a construi ce şi-au dorit dintotdeauna. Sunt afectate de această lege toate categoriile de spaţii verzi retrocedate, indiferent că sunt amenajate sau nu. Vom încerca să înlăturăm acest articol. Este un dezastru pentru spaţiile verzi. Vom informa urgent Uniunea Europeană să vedem ce se poate face. Această lege este dovada clară că mafia imobiliară acţionează împreună cu legiuitorul deoarece autorităţile locale nu vor avea bani să exproprieze aceste terenuri, iar acestea vor fi construite. Atât timp cât articolul care interzice construirea spaţiilor verzi nu a fost declarat neconstituţional, nimeni nu poate spune că se încălca dreptul la proprietate dacă ţi se interzice să construieşti în parc sau pe spaţiile verzi", a declarat Dan Trifu pentru Hotnews.

Reamintim că la finele lui septembrie, Comisia Europeană a lansat procedură de infringement împotriva României, pe motiv că ţara noastră nu îşi protejează cetăţenii de poluarea cu particule fine (praf, PM 10) şi a cerut autorităţilor să ia urgent măsuri.

În anul 2000, Primăria Municipiului Bucureşti a aprobat Planul de Urbanism General în care, conform vicepreşedintelui Eco-Civica, sute de hectare de spaţii verzi au dispărut dintr-un creion al proiectantului, devenind zone construibile. Odată cu aprobarea PUG-ului din 2000 au dispărut pepinierele Capitalei, precum şi vaste suprafeţe împădurite, ulterior au început şi retrocedările parcurilor şi spaţiilor verzi dintre blocuri.

Un an mai târziu, în 2001, primul an al epocii de "glorie" Adrian Năstase, aleşii ţării au dat legea 10, legea retrocedărilor, moment din care samsarii imobiliari şi mai ales cei aflaţi în spatele lor au început să facă averi.

După alţi patru ani, în 2005, după ce s-a retrocedat în neştire iar mafia imobiliară, bine pusă la punct, dispunând de relaţii şi bani, a cumpărat cam tot ce se putea cumpăra în materie de drepturi litigioase, în Parlamentul ţării a intrat ordonanţa 195 - legea protecţiei mediului - într-o formă bună, care prevedea că terenurile amenajate ca spaţii verzi nu mai pot să îşi schimbe destinaţia pentru a ieşi din mâinile legiuitorilor cu un aliniat care statua că fac excepţie de la această prevedere terenurile devenite private în baza legii 10/2001, care a folosit în principal celor ce aveau să devină cunoscuţi îndeobşte sub numele de "rechini imobiliari."

De atunci şi până acum, cu concursul autorităţilor s-a ajuns ca Bucureştiul, care la începutul anilor '90 avea în jur de 3.500 de hectare de spaţii verzi, să mai aibă doar 1.400 de hectare de spaţiu verde, potrivit dlui Nicolae Rădulescu-Dobrogea, preşedinte Eco-Civica, transformându-se într-unul din cele mai poluate oraşe europene. Mai mult, foste parcuri şi numeroase zone verzi, amenajate sau nu au fost trecute în zona construibilă, ceea ce explică ridicarea unui mall pe zona verde Spartac/IOR, apariţia vilelor înconjurate de gunoaie din Prisaca Dornei, faptul că în parcul Tineretului s-au defrişat, fără aviz, sute de copaci pentru a se turna temelia unui ansamblu rezidenţial, acestea fiind doar ultimele şi cele mai flagrante încălcări ale legii spaţiilor verzi.

Printre marile parcuri retrocedate se numără, potrivit Hotnews, 12 hectare din Parcul Titan, tot Parcul Verdi din cartierul Floreasca, 9.000 metri pătraţi din Parcul Circului şi 7 hectare din Parcul Tineretului. În ceea ce priveşte spaţiile verzi dintre blocuri, sursa citată reaminteşte că în Floreasca, Ştefan cel Mare, Dorobanţi, Iancului, au fost retrocedate zeci de bucăţi de spaţiu verde - pe parte dintre ele ridicându-se construcţii deja. Inclusiv scuarurile publice şi micile părculeţele din zonele de case se află în această situaţie.

La începutul lui 2014, parlamentarii au mai avut o tentativă de a umbla la legea spaţiilor verzi, astfel încât rechinii imobiliari să nu se mai trezească cu amenzi şi cu procese pentru încălcarea legii spaţiilor verzi. Aleşii ţării au încercat să introducă, fără dezbateri, în textul legii 24, un amendament care să permită transformarea a 85% din suprafeţele spaţiilor verzi retrocedate în spaţii pe care se poate construi. La momentul respectiv Coaliţia pentru Mediu, o asociaţie de 74 de ONG-uri s-a sesizat, a iniţiat proteste, alarme în presă iar amendamentul nu a mai fost votat. În schimb a fost votată legea 135.