Legile Justiţiei pe mâinile lui Iordache, Nicolicea şi Şerban Nicolae

Criticate de societatea civilă, de procurorul general, respinse de mii de magistraţi, legile Justiţiei au fost asumate ca iniţiativă parlamentară de o serie de politicieni renumiţi pentru discursurile lor anti-justiţie.
Florin Iordache
Florin Iordache (Mihut Savu / Epoch Times)

Controversatele proiecte pentru modificarea legilor Justiţiei au ajuns marţi la Parlament, urmând să fie dezbătute în regim de urgenţă.

Cele trei proiecte elaborate de Toader au fost asumate ca iniţiativă parlamentară, iar printre semnatari se numără fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache (autorul celebrei OUG 13), preşedintele comisiei juridice din Camera Deputaţilor Eugen Nicolicea, şi fostul preşedinte al Comisiei juridice a Senatului, Şerban Nicolae, relatează euractiv.ro.

Cei trei politicieni sunt duşmani declaraţi ai cătuşelor şi apărători la scenă deschisă a celor cercetaţi sau condamnaţi, pe care-i tot prezintă pe post de persecutaţi politic.

Reamintim că, pe 25 octombrie, Tudorel Toader şi-a prezentat proiectul în Parlament, mai exact la şedinţa Comisiei speciale parlamentare privind domeniul justiţiei, condusă de pesedistul Florin Iordache. Toader a evitat obstinat să dea informaţii despre mecanismul de numire a procurorilor şefi din proiectul său, repetând însă, de numeroase ori, că prima recomandare din MCV este că statul român trebuie să identifice un proces robust, transparent de numire a procurorilor de rang înalt şi că, dacă vrem să stăm la masa cu marea familie europeană, ar trebui să ne conformăm. Ministrul a mai precizat că a depus la Parlament draftul pentru solicitarea de aviz a Comisiei de la Veneţia, urmând ca acesta să fie trimis de membrii comisiei conduse de Iordache.

Pe seară, odată proiectul lui Toader publicat pe pagina Camerei Deputaţilor, s-a aflat şi de ce ministrul Justiţiei a fost atât de evaziv: proiectul pe care l-a elaborat reduce semnificativ prerogativele preşedintelui României, acesta fiind scos din procedura de numire a procurorilor-şefi (Parchetul General, DNA, DIICOT). De asemenea, proiectul privind modificarea legii 303/2004, în forma publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor, îi interzice şefului statului să refuze mai mult de o propunere pentru şefia Curţii Supreme.

În mod neaşteptat, după toate discuţiile din mediul public, PSD ar fi promis că instituţia preşedintelui României nu va fi eliminată din procedura de numire a procurorilor şefi de parchete, arată sursa citată.

Promisiunea a fost "respectată" însă doar într-o manieră bizară. Astfel, proiectul Legilor Justiţiei, propus de PSD+ALDE, îl reintroduce pe preşedinte în procedura numirii procurorilor şefi de parchete, însă acesta nu mai are atribuţii în revocarea acestora.

Pe de alta parte, şeful Comisiei. Florin Iordache, a anunţat că deşi preşedintele României este ultimul decident în privinţa numirii sau revocării procurorilor sau judecătorilor, el poate refuza doar o singură dată motivat o astfel de decizie.

"O modificare pe care noi am cuprins-o în Legea 303 este cea care vizează numirile, cât şi revocările în funcţiile importante, fie că discutăm de Parchet, fie că discutăm de Înalta Curte. Acolo ultimul decident este preşedintele României, astfel încât acesta — am spus noi motivat — nu poate refuza decât odată numirea sau revocarea judecătorilor sau procurorilor. Şi în cazul numirii şi în cazul revocării noutatea este că preşedintele României este cel care decide atunci când numeşte sau când îl revocă să aibă posibilitatea numai o singură dată motivat", a declarat Iordache.

Rolul preşedintelui în numirea procurorilor şefi nu este însă singura "bubă" a proiectului lui Toader. Extrem de problematic este şi statutul Inspecţiei Judiciare, pe care ministrul Justiţiei susţine că o vrea independentă, fără să se ştie cum se va "realiza" aceasta, precum şi faptul că ministrul va putea interveni în activitatea procurorilor şi pe fond, nu doar pe formă. Inclusiv Augustin Lazăr, procurorul general al României, a criticat dur pachetul de propuneri:

”Lucrurile sunt foarte clare. Se doreşte un control asupra Ministerului Public atât de puternic, încât justiţia penală să nu mai poată face niciun pas fără controlul care se va institui. Intenţia este de a ajunge până acolo încât ministrul îi va spune procurorului unde trebuie să exercite acţiunea penală sau nu”, a susţinut procurorul general, Augustin Lazăr, într-un interviu acordat Revistei 22.