Lider UDMR: Nu cred că e sănătos pentru justiţie ca DNA să aibă competenţa de a urmări penal judecători şi procurori

Liderul deputaţilor UDMR Csoma Botond răspunde Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), care l-a acuzat că a atacat "direct şi nefondat” instituţia respectivă, că UDMR doreşte ca justiţia să funcţioneze echitabil şi fără abuzuri sau situaţii interpretabile, informează Hotnews.ro.

"Nu consider că este sănătos, din punctul de vedere al funcţionării justiţiei, ca DNA să aibă competenţa de a urmări penal judecători şi procurori pentru săvârşirea infracţiunilor de corupţie”, declară Botond.

Deputatul argumentează că UDMR nu vrea să lanseze atacuri publice cu privire la activitatea DNA, ci "doreşte ca justiţia să funcţioneze echitabil, fără abuzuri şi fără situaţii interpretabile, care pot afecta imaginea DNA şi credibilitatea eforturilor depuse de această instituţie în lupta împotriva corupţiei".

Precizările lui Csoma Botond au loc în contextul dezbaterii privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, care implică preluarea de către DNA a unor dosare de la această secţie:

„Trebuie să ţinem cont de faptul că judecătorii au atribuţia de a judeca rechizitoriile întocmite de DNA pentru infracţiunile de corupţie săvârşite de persoane care nu au calitatea de magistrat, dar, în acelaşi timp, dacă DNA ar avea această competenţa de a instrumenta şi dosarele în care judecători şi procurori ar fi subiecţii activi ai infracţiunilor de corupţie, acest aspect ar putea genera situaţii care ar putea să afecteze calitatea actului de justiţie, prin eventuale presiuni. Reamintesc că, în anul 2019, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Raportul Inspecţiei Judiciare, în care aproape 3.000 de magistraţi au fost vizaţi în dosare penale şi prin care se consemnează anumite aspecte îngrijorătoare cu referire la acest subiect. Mai mult, fostul preşedinte CSM, Lia Savonea a declarat că 'judecători timoraţi nu pot să facă justiţie'. Totodată, este de notorietate publică situaţia de la Bihor, unde trei procurori D.N.A. au fost acuzaţi că au abuzat de funcţia lor faţă de judecători, în presă locală apărând înregistrări în acest sens, discutând între ei posibilitatea de a fabrica dosare penale unor judecători care nu au dat sentinţe favorabile DNA. Similar separaţiei puterilor în stat, mutatis mutandis ar trebui să avem o separaţie a competenţelor şi în cazul cercetărilor penale”, a adăugat liderul UDMR.

Ce spune DNA

Anterior, DNA solicitase oamenilor politici, într-un comunicat de presă publicat pe pagina instituţiei anti-corupţie, „să se abţină de la atacuri publice nefondate” împotriva parchetului anticorupţie şi a etichetat acuzaţiile aduse de Csoma Botond la adresa DNA drept un „atac direct şi nefondat” care „aduce atingere probităţii profesionale şi independenţei magistraţilor procurori”.

Redăm în continuare comunicatul menţionat:

În contextul dezbaterilor privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie constatăm cu îngrijorare existenţa unor atacuri publice din partea reprezentanţilor partidelor politice cu privire la activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (D.N.A.) şi modalităţii în care procurorii din cadrul instituţiei îşi desfăşoară activitatea.

Având în vedere declaraţiile recente ale domnului Csoma Botond, liderul grupului U.D.M.R. din Camera Deputaţilor, preluate de mai multe publicaţii media, în care susţine caracterul abuziv cert al anchetelor D.N.A. în cauzele cu magistraţi, făcând afirmaţii precum „Trebuie găsită o soluţie astfel încât DNA să nu-i trimită în judecată pe procurori şi judecători, deoarece am văzut ce abuzuri au avut loc în trecut”, „vedem un pericol mai mare ca judecătorii şi procurorii să fie investigaţi din nou de parchetul anticorupţie”, „nu ar trebui să existe loc pentru şantaj în lupta împotriva corupţiei”, „Nu ştiu conţinutul acestora, dar faptul că DNA a produs un număr atât de mare de dosare pentru judecători este excesiv de suspect”, Direcţia Naţională Anticorupţie face următoarele precizări:

- A susţine că procurorii D.N.A. au comis fapte de abuz în serviciu şi şantaj faţă de magistraţi reprezintă un atac direct şi nefondat la adresa instituţiei, care aduce atingere probităţii profesionale şi independenţei magistraţilor procurori.

- Nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanţe care să constate săvârşirea presupuselor abuzuri comise de procurorii D.N.A.; numărul de dosare înregistrate la nivelul D.N.A. care vizează procurori şi judecători a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistraţi, iar numărul sesizărilor din oficiu a constituit un procent redus din numărul total de dosare, majoritatea acestora fiind constituite ca urmare a plângerilor şi denunţurilor depuse de cetăţeni.

- Procurorii D.N.A. aplică aceleaşi reguli şi standarde procedurale, prevăzute de lege, indiferent de calitatea persoanei cercetate.

- Nu a existat niciun dosar penal care să fie înregistrat ca urmare a „neacceptării argumentelor procurorilor anticorupţie şi tratării acuzaţiilor din rechizitoriu cu rezerve de către judecători”; au fost însă înregistrate dosare care vizau comiterea de infracţiuni de corupţie sau asimilate celor de corupţie, de către magistraţi.

- De altfel, susţinerile privind deschiderea de dosare penale ca urmare a dispunerii vreunei soluţii de achitare este lipsită de temei logic, având în vedere multitudinea de exemple de judecători care au pronunţat soluţii de achitare în cauzele D.N.A. şi care nu au fost anchetaţi, precum şi trimiterea în judecată a unui număr similar de procurori sau judecători în materie civilă.

- Nu a existat o disproporţie privind numărul de dosare înregistrate la nivelul D.N.A. şi care vizau magistraţi, faţă de numărul de dosare înregistrate care vizau alte categorii profesionale de competenţa unităţii de parchet.
- În cazul D.N.A. au existat condamnări definitive ale judecătorilor şi procurorilor trimişi în judecată.

În perioada în care a avut în competenţă fapte de corupţie şi asimilate corupţiei săvârşite de magistraţi (2002 – octombrie 2018), D.N.A. a trimis în judecată 161 de magistraţi (76 de procurori şi 85 de judecători), iar în aceeaşi perioadă au fost condamnaţi 100 de magistraţi (47 de procurori, 52 de judecători şi 1 magistrat asistent). Precizăm că, unele cauze în care D.N.A. a dispus trimiterea în judecată a unor magistraţi se află în continuare în diferite faze de judecată.

- În acelaşi timp, după pierderea de către D.N.A. a competenţei privind infracţiunile de corupţie săvârşite de magistraţi (octombrie 2018) şi până la finalul anului 2020, niciun magistrat nu a mai fost trimis în judecată pentru corupţie.

- D.N.A. nu a avut şi nu solicită competenţa exclusivă pe infracţiunile săvârşite de magistraţi. Procurorii D.N.A. sunt specializaţi în combaterea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate corupţiei, iar în cazul săvârşirii, de către magistraţi, a altor infracţiuni, competenţa de urmărire penală ar trebui să revină parchetelor de pe lângă curţile de apel şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (inclusiv pentru eventuale fapte penale comise de procurorii D.N.A.).

- Solicităm oamenilor politici să se abţină de la atacuri publice nefondate împotriva D.N.A. de natură să afecteze imaginea instituţiei noastre şi credibilitatea eforturilor de luptă împotriva corupţiei la nivel înalt.

Ce a generat scandalul

Liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond , declarase iniţial că formaţiunea sa este de acord cu desfiinţarea Secţiei speciale pentru magistraţi (SIIJ), dar atribuţiile să nu revină la DNA, ci să fie preluate de un departament special din Parchetul general, potrivit G4Media. Ca argument, Botond a menţionat presupusele abuzuri ale DNA, dând ca exemplu cazul procurorilor de la DNA Bihor: ”Am văzut la DNA Bihor cum se fabricau dosare judecătorilor care nu erau de acord cu rechizitoriile DNA”.

”Suntem de acord cu desfiinţarea Secţiei Speciale, dar le-am spus celor de la USR că nu suntem de acord ca aceste atribuţii să revină la DNA. Vrem garanţii ca abuzurile petrecute în trecut să nu se repete. Soluţia ar fi să se înfiinţeze o structură în cadrul Parchetului general, sub controlul procurorului general sau a adjunctului desemnat de acesta. [...] Nu trebuie să oferim nici un spaţiu şantajului în lupta anticorupţie. Vor fi necesare alte negocieri în coaliţie înainte să înaintăm un proiect de lege”, a declarat Csoma Botond publicaţiei Maszol.ro, potrivit sursei citate.