Liderii G7 vor discuta despre un împrumut de 30 de miliarde de euro pentru Ucraina folosind active ruseşti
La reuniunea miniştrilor de finanţe ai G7 din această săptămână, care va avea loc la Stresa, în nordul Italiei, vor fi probabil exprimate divergenţe cu privire la posibilitatea ca Ucraina să primească în mod legal un împrumut suplimentar de 30 de miliarde de euro, din 270 de miliarde de euro din activele confiscate ale statului rus, potrivit The Guardian.
Într-un alt test al voinţei politice în ceea ce priveşte Ucraina, SUA a solicitat sprijin pentru acest plan, banii fiind destinaţi să ajute la reconstrucţia Ucrainei sau să plătească pentru armament de care are mare nevoie.
Dezbaterea privind modul în care activele de stat ruseşti îngheţate pot fi puse la dispoziţia Ucrainei se află în impas de mai bine de un an, susţinătorii confiscării complete a activelor, spre deosebire de îngheţare, nereuşind să convingă guvernatorii băncilor centrale sau să obţină suficient sprijin în cadrul grupului G7.
Propunerile de utilizare a activelor de stat ca garanţie pentru un împrumut reprezintă chiar un moment rar de dezacord între SUA şi Germania.
Christine Lagarde, preşedinta Băncii Centrale Europene, a ridicat săptămâna trecută obiecţii juridice şi economice faţă de confiscarea integrală a activelor, dar SUA, cu sprijinul puternic al Regatului Unit, este hotărâtă să încerce să ocolească aceste obiecţii.
Washingtonul vrea să ocolească argumentul ei, spunând că activele îngheţate nu trebuie să fie sechestrate sau confiscate, ci mobilizate pentru a acorda un împrumut extins Ucrainei, a cărui dobândă va fi plătită din profiturile anuale ale activelor ruseşti îngheţate. Confiscarea activelor băncii centrale ruseşti şi predarea lor Ucrainei acum, ca o plată prealabilă pentru reparaţii, este efectiv exclusă.
"Trecerea de la îngheţarea activelor la confiscarea activelor, dispunerea de acestea, este ceva ce trebuie analizat cu mare atenţie", a declarat Lagarde, adăugând că aceasta ar "începe să încalce ordinea juridică internaţională pe care doriţi să o protejaţi, pe care aţi dori ca Rusia şi toate ţările din lume să o respecte".
Lagarde a susţinut că sechestrul ar ameninţa stabilitatea viitoare a sistemului financiar, ar submina principiul imunităţii statelor şi ar determina ţările cu excedente mari, cum ar fi China şi statele din Golf, să evite monedele de rezervă occidentale, temându-se că banii lor vor fi, de asemenea, vulnerabili la sechestru.
Însă, înainte de reuniunea liderilor G7, SUA şi Marea Britanie susţin că, în loc de a înmâna sume relativ mici, cum ar fi 500 de milioane de euro din dobânzile anuale, ar fi mai bine dacă Ucrainei i s-ar putea oferi un împrumut sau o obligaţiune în valoare de aproximativ 30 de miliarde de euro, dobânda fiind plătită din profiturile generate de activele îngheţate mai mari.
Statele G7 ar putea susţine obligaţiunea cu o garanţie de stat pentru a-i linişti pe investitorii privaţi, au declarat oficialii în cadrul conferinţei de securitate Lennart Meri de la Tallinn din weekend.
Folosirea activelor băncii centrale ruseşti ca garanţie ar fi o măsură reversibilă până când Rusia va plăti despăgubiri. Criticii planului susţin că utilizarea unui activ ca garanţie înseamnă că acesta este deţinut, ceea ce echivalează cu o confiscare. A fost deja nevoie de o bătălie uriaşă pentru ca UE să accepte ca o parte din dobânzile la activele ruseşti confiscate de puterile occidentale să poată fi transferate Ucrainei.
Belgia, unde se află depozitarul de valori mobiliare Euroclear, cu sediul la Bruxelles, este cel mai mare deţinător de active îngheţate ale Rusiei în cadrul G7, estimate la 270 de miliarde de euro. Activele aflate în Belgia au generat deja venituri din investiţii în valoare de 5 miliarde de euro pentru perioada 2022-23 din aceste active.
La începutul acestei luni, în urma consultării cu UE, Belgia a convenit să plătească peste 1 miliard de euro din impozitele pe acest profit către un fond comun al G7 pentru Ucraina începând de anul viitor. Anul acesta, guvernul belgian a dat Ucrainei 500 de milioane de euro din acest profit. A păstrat restul pentru rezervele sale şi pentru unele riscuri financiare ipotetice, cum ar fi litigiile cu Rusia.
Luând cuvântul la Lennart Meri, Nigel Gould-Davies, membru senior al Institutului pentru Studii Strategice, a afirmat: "Avem această ordine foarte ciudată a riscurilor. Cumva ne-am convins că este mai riscant să luăm banii statului rus decât să trimitem arme în Ucraina care ucid soldaţi ruşi. Această ordine nu are niciun sens".
Militanţii insistă asupra faptului că studiile juridice din ultimul an au ajuns la opinia că bunurile pot fi confiscate, iar imunitatea statului poate fi ridicată, în temeiul doctrinei contramăsurilor de stat. De asemenea, se argumentează că, dacă sechestrarea urma să afecteze încrederea în euro, acest lucru s-ar fi întâmplat deja în momentul în care activele au fost îngheţate în 2022.
Olena Halushka, şefa Centrului Internaţional pentru Victoria Ucrainei, a avertizat, de asemenea, că, dacă activele sunt reţinute de Ucraina, iar ţara pierde războiul, consecinţele economice şi de securitate pentru Europa vor fi mult mai grave decât riscurile reputaţionale ale utilizării activelor ruseşti.
