Liderul comunist Xi Jinping dublează sprijinul pe care China îl acordă lui Vladimir Putin

Călătoria preşedintelui chinez Xi Jinping în Rusia oferă un sprijin simbolic omologului său rus din ce în ce mai izolat, Vladimir Putin, şi evidenţiază determinarea lui Xi de a contracara puterea americană în lume, spun experţi şi foşti oficiali americani, se afirmă într-un material publicat de NBC News.

Numindu-se reciproc "prieteni dragi", cei doi lideri au purtat discuţii informale la Moscova timp de aproape patru ore şi jumătate luni, a relatat agenţia de presă de stat rusă Tass, iar marţi au avut loc discuţii între delegaţiile lor complete. În comentarii televizate după ce l-a salutat pe Xi la Kremlin, Putin a declarat că a "studiat cu atenţie" recenta propunere a Chinei pentru a pune capăt războiului din Ucraina, unde Beijingul a încercat să se prezinte ca un potenţial pacificator.

După întâlnirea de marţi, nu a părut să existe niciun semn de progres diplomatic cu privire la Ucraina. Putin a lăudat planul de pace al lui Xi şi a acuzat Kievul şi Occidentul că l-au respins. Între timp, Xi abia dacă a menţionat conflictul, spunând că Beijingul are o "poziţie imparţială" cu privire la acesta.

Vizita de stat de trei zile subliniază modul în care Xi, spre deosebire de predecesorii săi, doreşte să se poziţioneze ca un lider care modelează lumea iar ţara sa ca o contrapondere la dominaţia globală de lungă durată a Americii.

"Xi Jinping vrea să arate lumii că este un om de stat", a declarat Brian Hart, membru al China Power Project din cadrul Center for Strategic and Internaţional Studies din Washington (Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale din Washington), şi că Beijingul vrea "să joace un rol constructiv".

Fostul secretar de stat Henry Kissinger a declarat pentru NBC News că vizita lui Xi "este o schimbare importantă în lume, în situaţia strategică globală".

Washingtonul a criticat călătoria lui Xi, considerând că îi oferă lui Putin "acoperire diplomatică", după ce Curtea Penală Internaţională a emis săptămâna trecută un mandat de arestare pe numele liderului rus, acuzat de implicare în presupusa răpire de copii ucraineni, lucru pe care guvernul său îl neagă. Beijingul spune că instanţa foloseşte "standarde duble".

Casa Albă l-a îndemnat pe Xi să se folosească de vizita sa pentru a-l presa pe Putin să respecte suveranitatea Ucrainei şi să-şi retragă trupele. Dar oficialii au declarat că sunt îngrijoraţi că Xi ar putea, în schimb, să reitereze apelurile pentru o încetare a focului care să lase pe loc câştigurile teritoriale ale Rusiei - parte a unei propuneri în 12 puncte a Beijingului, care conţine puţine detalii şi care a fost întâmpinată de scepticism de către SUA şi aliaţii săi.

Secretarul de stat Antony Blinken a declarat că orice plan de pace care nu implică retragerea trupelor ruseşti de pe teritoriul ucrainean este, în cel mai bun caz, "o tactică de tragere de timp".

"Lumea nu ar trebui să se lase păcălită de nicio mişcare tactică a Rusiei, susţinută de China sau de orice altă ţară, pentru a îngheţa războiul în condiţiile sale", a declarat el luni.

Un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a replicat marţi că "SUA nu sunt în poziţia de a arăta cu degetul spre China".

China a acuzat SUA - care a anunţat luni o suplimentare de 350 de milioane de dolari în muniţii şi alte ajutoare militare pentru Ucraina - că agravează războiul prin înarmarea Kievului împotriva forţelor invadatoare ale Rusiei. Beijingul neagă acuzaţiile SUA potrivit cărora ar avea în vedere să ofere Rusiei asistenţă militară letală.

Dar călătoria de mare anvergură a lui Xi în Rusia, prima sa călătorie de la invazia din Ucraina de anul trecut, subliniază legăturile tot mai strânse ale Beijingului cu Moscova şi tensiunile tot mai mari cu Washingtonul.

"Ei împărtăşesc un interes profund şi constant în subminarea influenţei SUA în întreaga lume", a declarat Bonnie Glaser, director general al programului Indo-Pacific la German Marshall Fund, un think tank cu sediul la Washington.

Xi şi Putin, care s-au întâlnit de aproximativ 40 de ori din 2010 încoace, resping amândoi ceea ce consideră a fi eforturile SUA şi ale aliaţilor săi de a impune modelul lor liberal-democratic în restul lumii şi au încercat să-şi expună punctul de vedere în faţa ţărilor din afara sistemului de alianţe a Americii, a spus ea.

Într-un discurs neobişnuit de tăios din această lună, în care a vizat SUA, Xi a acuzat Washingtonul că încearcă să împiedice progresul Chinei.

"Ţările occidentale - în frunte cu SUA - au pus în aplicare măsuri de reţinere, încercuire şi suprimare pe toate planurile împotriva noastră, aducând ameninţări severe fără precedent la adresa dezvoltării ţării noastre", a spus el.

Xi a zburat în Rusia după ce China a obţinut un succes diplomatic surprinzător în Orientul Mijlociu, o regiune dominată cândva de SUA, prin medierea unui acord între Arabia Saudită şi Iran pentru restabilirea legăturilor diplomatice pentru prima dată în şapte ani.

Economia Chinei se confruntă cu o încetinire serioasă după încheierea politicilor guvernamentale stricte de "zero-COVID", iar Xi - care tocmai şi-a asigurat un al treilea mandat de preşedinte - doreşte să-şi demonstreze statutul de lider global, potrivit lui Victor Cha, care a supervizat politica pentru Asia în cadrul Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă din 2004 până în 2007 şi care acum face parte din Consiliul pentru Politică de Apărare, care îl consiliază pe secretarul Apărării.

"Are o mulţime de probleme acasă şi caută modalităţi de a-şi justifica cel de-al treilea mandat spunând că ţara sa joacă acum un rol important la nivel global şi oferă o contracarare a ceea ce el consideră a fi o naraţiune a Occidentului despre ordinea democratică liberală", a declarat Cha, în prezent profesor la Universitatea Georgetown.

În contextul în care sancţiunile impuse de SUA şi Uniunea Europeană au tăiat accesul Rusiei la pieţele energetice occidentale şi la tehnologia avansată din SUA şi Europa, Beijingul a oferit Moscovei un colac de salvare economică, cumpărându-i petrolul şi gazele şi vânzând semiconductori şi alte produse "cu dublă utilizare" necesare pentru a menţine în funcţiune maşina de război a Kremlinului.

China a cheltuit 81,3 miliarde de dolari pentru importurile de petrol, cărbune şi gaze naturale ruseşti anul trecut, în creştere de la 52,1 miliarde de dolari în 2021, potrivit datelor vamale analizate de Center on Global Energy Policy (Centrul pentru Politica Energetică Globală) de la Universitatea Columbia. Nemaifiind capabilă să îşi vândă petrolul şi gazele către Europa, Rusia şi-a exportat surplusul de energie la un preţ extrem de redus către China, precum şi către alte ţări, economisind miliarde de dolari.

Într-un comentariu publicat în ziarul rus Gazeta Rusescă în ajunul călătoriei sale, Xi a lăudat o creştere a schimburilor comerciale dintre China şi Rusia şi a declarat că deplasarea sa la Moscova va fi "o călătorie de prietenie, cooperare şi pace".

Într-un atac voalat la adresa SUA, Xi a adăugat: "Niciun model de guvernare nu este universal şi nicio ţară nu ar trebui să dicteze ordinea internaţională".

Deşi China şi Rusia au desfăşurat exerciţii militare comune şi au organizat recent exerciţii navale cu Iranul în Golful Oman, Beijingul nu s-a oprit până acum să înarmeze direct forţele ruse care duc războiul în Ucraina, potrivit oficialilor americani din domeniul informaţiilor.

Guvernele american şi european au avertizat China că se va confrunta cu consecinţe grave dacă va alege să înceapă să furnizeze arme şi muniţii forţelor ruseşti.

Înarmarea Rusiei ar risca un val de sancţiuni din partea SUA şi a Europei şi ar perturba obiectivele economice ale lui Xi, au declarat experţii.

"El nu îl va lăsa pe Putin să eşueze, dar există o limită la cât de mult va risca Putin pentru ca să reuşească", a afirmat Cha.

Deşi China poate că nu este pregătită să se implice în conflict şi să ofere sprijin militar direct Rusiei, starea actuală a lucrurilor oferă unele beneficii Beijingului, au declarat unii experţi.

Atât timp cât Rusia evită înfrângerea, China se poate baza pe fluxul de petrol şi gaze ieftine din Rusia, în timp ce SUA şi aliaţii săi sunt forţaţi să acorde atenţie şi să cheltuiască miliarde de dolari pentru a menţine armata Ucrainei echipată. La un moment dat, unitatea transatlantică ar putea începe să se fragmenteze pe măsură ce războiul se prelungeşte, iar China ar putea încerca să joace un rol în discuţiile diplomatice exploatând diviziunile din cadrul NATO, au menţionat experţii.

Pericolul este că Beijingul, luând partea Rusiei şi ajutând la menţinerea economiei sale pe linia de plutire, ar putea contribui la prelungirea războiului, a declarat Cha.

"Acest lucru nu este bun pentru SUA şi pentru Occident, deoarece înseamnă că războiul va continua, iar acesta nu este un rezultat pozitiv pentru nimeni", a afirmat el.