Liiceanu, în stradă: Oamenii nu sunt aşa de proşti cum cred ei, nu? Diavolul împrumută cuvintele adevărului

Profesori şi studenţi ai Facultăţii de Filosofie au protestat joi, în semn de solidaritate cu protestele magistraţilor din toată ţara, împotriva abuzurilor la adresa justiţiei independente, dar şi cu colegii de la alte facultăţi ale Universităţii din Bucureşti. Printre participanţi s-a numărat şi filozoful Gabriel Liiceanu, care a explicat motivele prezenţei sale la manifestaţie.

"Ei, Doamne, dar este aşa de simplu, scrie pe pancarta asta. Totuşi am trăit vreo patru decenii într-o ţară neliberă. Pe pancarta asta am pus în ghilimele o propoziţie a dnei procuror Arina Corsei care spune în câteva cuvinte simple despre ce-i vorba - 'Fără o justiţie independentă nu există oameni liberi'. Noi am trăit într-o ţară neliberă total. Într-o societate totalitară. Am vrea să rămânem liberi, aşa cum prin moartea a peste o mie şi ceva de oameni am devenit după 1989. Or, în clipa în care justiţia îşi pierde independenţa, atunci suntem la cheremul oricărei clase politice, oricărui demagog, oricărui arivist politic, oricărui om care îşi pune mai presus puterea şi interesele lui decât interesele ţării ăsteia. Deci nevoia de libertate ne împinge aici. Cine vrea să ia independenţa justiţiei, vrea să ne fure libertatea. În final se poate face cu fiecare dintre noi ce se vrea", a declarat Liiceanu.

Filozoful a subliniat că cei care au trăit înainte de 1990 ştiu prea bine despre ce vorbeşte.

"Sunt aici pentru că am fost profesor 20 de ani în facultatea asta şi în acelaşi timp cu noi protestează acum în faţa Facultăţii de Litere colegi de-ai noştri de acolo, sunt acolo şi toţi membrii Grupului pentru Dialog Social, dar eu am preferat să vin aici pentru că mă leagă ceva din viaţa mea de locul ăsta. Aici am încercat să îi învăţ pe copii exact ce înseamnă libertatea", a precizat Liiceanu.

Întrebat dacă va ţine cont ministrul Justiţiei de acţiunile lor, filozoful a replicat:

"Nu cred că se pune problema aşa. În ideea că n-ar ţine cont, atunci nu am mai face nimic. Pe măsură ce, fiecare gest, ca o picătură de apă într-o apă mare contează, fiecare manifestare a ceea ce înseamnă dreptul pe care ni l-am căpătat după ’90 de a fi cetăţeni, fiecare dintre noi are dreptul să spună că vrea sau nu vrea ceva din ceea ce ceilalţi care au puterea îi pregătesc. Noi avem tot timpul obligaţia să îi tragem la răspundere pentru ceea ce ne fac. Când ne fac ceva potrivnic intereselor noastre. Cuvântul 'a sluji' este cel pe care ei ar trebui să îl ştie. Ei slujesc oamenii care i-au ales. Dacă îşi bat joc de noi, viaţa noastră se duce naibii. Şi nu numai a noastră. Văd că cu tot ce ei fac, duc de râpă generaţiile viitoare. Deci treaba asta nu poate să meargă aşa mai departe."

Reporterii au mai întrebat, de asemenea, cât de mare este acest asalt şi cât de pregătiţi sunt cei care au început acest asalt, în viziunea sa.

"Eu nu am de unde să ştiu ce se întâmplă în culisele lor. Ceea ce mi se pare formidabil este că magistraţii nu acceptă să fie înjugaţi la acest cal al puterii. Mie mi se pare sublim ce au făcut ei. Le datorăm foarte mult şi tocmai pentru că le datorăm ceea ce am trăit mai frumos în ultimii ani la nivelul justiţiei - am văzut pedepsiţi tot felul de jefuitori ai ţării ăsteia, tot felul de corupţi, tot felul de demagogi, de mincinoşi, de…..ne pierdem în adjective. Le datorăm susţinerea până la urmă pentru interesul nostru. Noi ieşim şi protestăm şi facem tot ce facem de-a lungul ultimilor doi ani, nu neapărat pentru ei ci pentru noi. Ei fac pentru noi, le mulţumim că fac asta pentru noi, şi atunci trebuie să punem umărul alături de ei", a fost replica lui Liiceanu.

Recent, actorul Marius Manole spunea, într-un discurs aplaudat la scenă deschisă la Teatrul din Cluj, că suntem pe buza unei mari prăpăstii. Întrebat cât de adecvată i se pare declaraţia acestuia, cât de reală filozoful a răspuns:

"Calculul cu viitorul nu îl poate face nimeni. Senzaţia că ne împing pas cu pas, cu o tenacitate suspectă către prăpastia de care vorbea Marius Manole, o avem cu toţii. Dar asta nu înseamnă că lucrurile trebuie să meargă acolo unde ne împing ei să ajungem. Nu trebuie să ajungă acolo. Vă imaginaţi că ceea ce fac ei se bazează pe inerţia noastră, pe faptul că nu înţelegem mulţi, noi neavând o tradiţie a democraţiei, că trebuie să ne exercităm în mod real ceea ce mi-a plăcut să numesc 'meseria de cetăţean'. Ai obligaţia să trăieşti înăuntrul meseriei tale, în cercul tău de prieteni, dar nu îţi este indiferent ceea ce se întâmplă cu lumea în care trăieşti. Pentru că dacă ea se prăbuşeşte, te prăbuşeşti şi tu, şi familia ta şi prietenii tăi. Si ajungem la acea societate atomizată şi înspăimântată pe care am cunoscut-o înainte.

Lor le convine asta, unor oameni ca cei care au acum puterea le convine. Ceea ce este năucitor mereu, este că nu-i doare deloc de mizeria din ţara asta, nu-i doare de ceea ce se întâmplă, de ce le pregătesc celor din jur, de sărăcia enormă care este în România, de înapoierea noastră. Faptul că de 30 de ani nu există investiţii în România, un cuvânt care s-a golit aproape de sens, dar din cauza asta stăm pe loc, arătăm aşa.

Am văzut recent mineri, un reprezentant al sindicatelor minerilor care spunea lucruri incredibile: trăiesc cu 1400 de lei pe lună, intră în mină ca într-un loc al primejdiei pure, viaţa lor nu contează. Aşa se întâmplă în fiecare meserie din ţara asta. Dacă aţi umbla prin ţară şi aţi vedea cum arată satele din Oltenia şi din Moldova v-aţi înspăimânta. Ori lor nu le pasă. Faptul că interesul lor este mai presus decât cel al milioane de oameni, faptul că nu există nici urmă de iubire pentru această ţară e înnebunitor".

În acelaşi timp, filozoful a respins afirmaţiile celor de la putere care încearcă să acrediteze ideea că cei care ies în stradă, nu ştiu de ce protestează.

"E greu de înţeles că noi nu înţelegem, cel puţin aici la Facultatea de Filosofie, despre ce este vorba. Oamenii nu sunt aşa de proşti cum cred ei, nu? Pe de o parte îi manipulează pe cei pe care i-au lăsat în bezna needucaţiei – îi manipulează, dar nu aşa arată toată populaţia României. Oamenii nu ies ca beţii în Piaţă. Ies pentru că ştiu exact de ce ies şi, cum să vă spun, lucrul cel mai grav este că diavolul împrumută cuvintele adevărului. Deci, ei au alura celui care minţind, împrumută cuvintele noastre. Ne fură cuvintele: democraţie, bunăstare, bunătate, interes pentru..., şi totul îi contrazice, dar pesemne că vorbele au magia lor. Sunt oameni care cad pradă acestei magii a minciunii", a punctat Liiceanu.

Vă invităm să urmăriţi materialul video.