Lupta pentru retrocedarea caselor, o moştenire a trecutului comunist din România

În timp ce fostele ţări comuniste din Europa Centrală au legi privind retrocedarea proprietăţilor, România a tergiversat soluţionarea problemei, cheltuind însă miliarde de euro în acest proces, se arată într-o analiză a Reuters.

Agenţia britanică dă exemplul lui Mihail şi Valeriu Niţu, care au luptat 12 ani împotriva birocraţiei, a oficialilor corupţi şi a legislaţiei lipsite de claritate pentru a obţine compensaţii pentru casa în care au copilărit, care fusese confiscată de fostul regim comunist din România.

Aproximativ în acea perioadă, guvernul a suspendat toate plăţile. Fraţii Niţu se numără printre miile de români care mai aşteaptă încă restituirea proprietăţilor lor sau compensaţii, la aproape 25 de ani de la căderea comunismului.

'Fiecare guvern a venit cu propriile legi şi a amânat intenţionat soluţionarea', a declarat Valeriu Niţu, în vârstă de 73 de ani. 'Sper să primim banii în aceasta viaţă, deoarece nu a mai rămas mult din ea'.

Proprietatea asupra terenurilor este încă în litigiu, mulţi dintre oficialii din epoca comunistă au rămas la putere, iar ineficienţa şi corupţia sunt înrădăcinate, relevă Reuters. Toate acestea întârzie trecerea la o economie deplin deschisă, similară celei din alte ţări central-europene, spre frustrarea unor investitori cum ar fi Fondul Proprietatea, care se ocupă de problema retrocedărilor.

Cu excepţia Poloniei, în care cererile individuale au fost soluţionate în instanţă, fostele ţări comuniste din Europa Centrală au legi de retrocedare. Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia au finalizat în mare parte procesul. România a trenat însă, compensând doar aproximativ 15% din toate cererile, dar cheltuind miliarde de euro în acest proces. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, la care s-au acumulat multe dosare împotriva Bucureştiului, a presat autorităţile române să adopte o nouă lege în luna mai.

România vizează soluţionarea completă - fapt ce va tensiona în continuare un buget strâns după recesiune - dar, în timp ce noua lege stipulează că proprietatea va fi retrocedată sau înlocuită acolo unde este posibil, prevede totodată că plata în numerar pentru cazurile nerezolvate va fi acordată în tranşe, cu începere din 2017.

Cazul fraţilor Niţu ilustrează culmea acestui sistem greoi, consideră Reuters. Ei au depus cerere în 2000 şi au ajuns în instanţă în 2010. Instanţa a decis, în 2012, că familia are dreptul la 1,2 milioane de euro pentru casa din cărămidă solidă şi o curte de 3.000 de metri pătraţi, din care o parte au fost primiţi pentru participarea bunicului lor la Primul Război Mondial. Casa a fost demolată în 1980, pentru a construi blocuri de apartamente sumbre. Ei au şi o altă cerere nerezolvată din 1998.

'Procesul în instanţă pe care l-am câştigat a fost doar pentru practică, pentru ca să nu ne pierdem îndemânarea', a spus Călin Ispravnic, avocatul fraţilor Niţu, care conduce o organizaţie axată pe retrocedări.

Se crede că până la două milioane de români ar fi fost omorâţi, încarceraţi şi deportaţi sau relocaţi sub comunism, iar ţara poartă încă cicatricile regimului represiv al lui Nicolae Ceauşescu.

Părţi ale Bucureştiului vechi au fost demolate pentru a face loc clădirii sale colosale, din marmură, în prezent a sediul parlamentului, aminteşte Reuters.

Deşi România este membră acum a Uniunii Europene, se află încă în tranziţia spre o economie de piaţă, iar guvernele nu au reuşit să privatizeze companii mari energetice şi din domeniul transporturilor, care sunt ineficient conduse, un domeniu pe care Fondul Monetar Internaţional îl vrea abordat înainte de finalizarea unui acord de ajutor, mai scrie Reuters.

România ocupă locul 116 din 144 de state privind puterea instituţională într-un raport de competitivitate al Forumului Economic Mondial, cu mult în urma vecinilor Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria şi Polonia.

Fondul Proprietatea, cu active de 4,4 miliarde de dolari - administrate de veteranul pieţelor emergente Mark Mobius, şeful Franklin Templeton - a făcut presiuni puternice pentru reformă. Înfiinţat pentru a despăgubi victimele comunismului, deţine participaţii în multe companii de stat şi face presiuni pentru mai multe vânzări şi o mai bună guvernanţă, înregistrând un succes amestecat, apreciază agenţia britanică de ştiri.

Potrivit Consiliului Fiscal, un organism guvernamental de monitorizare, România a avut 645 de companii cu capital de stat în 2011, reprezentând doar 6% din economie, dar o treime din totalul datoriilor neplătite.

'Establishment-ul politic de aici are încă un rol foarte mare în aceste companii, astfel că face tot mai dificilă reformarea', a declarat Mobius pentru Reuters. 'Dacă îi vezi pe aceşti politicieni guvernamentali, ei sunt tineri, dar se cramponează de vechile idei', a adăugat el.

Mulţi oficiali din epoca comunistă deţin încă funcţii proeminente, chiar dacă actualul preşedinte Traian Băsescu a încercat să tragă o linie într-un discurs din 2006, care a condamnat regimul. Băsescu a fost acuzat că ar fi colaborat cu poliţia secretă, Securitatea, dar a fost absolvit de oficiali după deschiderea arhivelor ei. Era pe vremea când mulţi români au aflat că au fost spionate de rude şi prieteni.

Fostul preşedinte Ion Iliescu - care a luat parte în 1989 la răsturnarea lui Ceauşescu, despre care unii susţin că ar fi fost o lovitură din interiorul partidului - este influent în Partidul Social Democrat de guvernământ.

Dan Voiculescu, un fost senator a cărui familie deţine un trust media, a fost ales în pofida dovezilor care arată că a colaborat cu temuta Securitate, aşa cum au făcut-o şi alţi parlamentarii din întreg spectrul politic, notează Reuters.

Lupta pentru proprietate este atât de complicată încât mulţi reclamanţi şi-au vândut revendicările altora, care au făcut apoi un profit rapid. Datele guvernamentale au arătat că un caz a fost vândut cu 35.000 dolari unei terţe părţi anonime şi a fost imediat evaluat la 69 milioane dolari.

Premierul Victor Ponta a declarat că astfel de cazuri au fost frecvente şi s-a referit la o 'mafie a retrocedărilor', pe care noua lege îşi propune să o stopeze taxând puternic terţele părţi şi non-descendenţii.

România a plătit până acum 150 de milioane de euro cash, aproximativ 4 miliarde de euro în acţiuni ale Fondului şi a retrocedat mii de clădiri şi 1,3 milioane de hectare de teren agricol. Mai trebuie să plătească încă 8 miliarde de euro - aproximativ 5% din producţia sa anuală.

'Ceea ce persistă sunt mentalităţile exclusiviste moştenite de la comunism', a afirmat Vladimir Tismaneanu, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Maryland. 'Dispreţul faţă de lege, responsabilitate şi normele universale care trebuie să guverneze instituţiile provin tot din comunism', a adăugat el.