Luxemburg, un paradis fiscal de lux în inima Europei

Marele Ducat al Luxemburgului, ţara cu cel mai ridicat venit pe cap de locuitor de pe planetă - 104.000 de dolari - mulţumită enormelor avantaje fiscale oferite sectorului financiar, urmăreşte să-şi asocieze experienţa în competenţele fiscale cu ascensiunea economică a lumii artei şi vine cu o propunere directă: primul port liber de pe teritoriul comunitar, dedicat depozitării de obiecte de lux, de la opere de artă până la metale preţioase, dar şi maşinilor de colecţie sau sticlelor de vin ale cramelor cel mai apreciate.

El Pais publică reportaje din fiecare din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cu o populaţie de 500 de milioane de cetăţeni, chemaţi să aleagă, între 22-25 mai, 751 de eurodeputaţi care vor face parte din Parlamentul European pentru următorii cinci ani.

În spatele acestui soi de road-show, cu opriri la unele dintre cele mai importante reuniuni de artă din Europa Centrală, se găseşte chiar guvernul luxemburghez şi o mână de companii care se ocupă de logistică şi de transport aerian, conduse de David Arendt, primul director executiv al The Luxemburg Freeport, societatea care se va ocupa de promovarea şi exploatarea proiectului. Acesta cunoaşte particularităţile publicului căruia i se adresează şi reuşeşte să-şi lase deoparte traiectoria de director în sectorul financiar pentru a-şi fermeca publicul, dându-şi silinţa ca proprietarii galeriilor să înţeleagă nivelul de excelenţă al acestei uriaşe magazii fortificate.

Pe asta pariază Luxemburgul, o ţară care reuşeşte cu greu să se desprindă de eticheta de paradis fiscal pentru atenuarea impactului negativ al lichidării secretului bancar - care va intra în vigoare în ianuarie 2015 - asupra cheltuielilor publice redresate. Tratamentul fiscal pe care îl oferă societăţilor de familie, celor colective, unor hedge funds sau marilor companii de asigurări a reuşit să transforme această mică ţară din inima Bătrânului Continent în al treilea stat din zona euro cu cea mai scăzută rată a şomajului (6,1%). Aici, criza nu apare ca fiind mai mult decât o amintire din trecut, căci economia a crescut în 2013 - cu 2,1% - iar previziunile Comisiei Europene indică pentru anul acesta o creştere de până la 2,6%. Cu toate acestea, liderii ştiu bine că acest statut de teritoriu favorabil marilor averi nu va dura la nesfârşit şi de aceea s-au concentrat asupra unei nişe puţin explorate până acum - cea a colecţionarilor de artă şi a celor pasionaţi de lux.

La nici 500 de metri de modernul terminal pentru pasageri din singurul aeroport al ţării, care nu este relevant din punctul de vedere al numărului acestora, dar face parte dintr-o axă fundamentală pentru traficul de marfă între ţările Benelux - al doilea din regiune şi al şaptelea din UE potrivit volumului mărfurilor - se află şi viitorul depozit al obiectelor de renume. Deocamdată, nu este decât un colos de ciment cenuşiu, aflat în construcţie, care nu indică nimic fastuos. Potrivit angajamentelor administratorilor, din luna septembrie va deveni însă locul din Europa în care se vor aduna cele mai multe obiecte de lux pe metru pătrat. Această structură enormă va avea acces direct la pistele de aterizare ale avioanelor care vor aduce exclusiv obiectele valoroase. Este de trei ori mai mare decât clădirea terminalului şi ar urma să se transforme în punctul de intrare pentru tot felul de obiecte de valoare, în majoritate provenite din ţări extracomunitare. Cu patru luni înainte de inaugurare, administratorii au reuşit deja să ocupe 60% din suprafaţa totală şi se aşteaptă ca spaţiul să fie complet ocupat cu doar câteva săptămâni înainte de deschidere. Cu toate acestea, secretul este păstrat foarte bine; administratorii nu dezvăluie nici măcar preţurile serviciilor de păstrare şi depozitare a obiectelor.

'Va fi foarte atrăgător din punct de vedere fiscal, şi mai ales pentru cetăţenii şi companiile din afara Europei', susţine Sylvie Atten-Liber, care se ocupă de analiza impactului acestui proiect la administraţia vămilor din Luxemburg. 'Pentru ei, este vorba de o şansă de a-şi păstra bunurile în inima UE şi de a putea face comerţ cu ele fără să plătească niciun euro drept impozite de vânzare-cumpărare', explică ea. Garanţiile fiscale le permit proprietarilor acestor bunuri să şi le prezinte la târguri de artă din regiune - Tefaf din Maastricht, la 150 de kilometri distanţă, sau cel din Köln, situat la 175 de kilometri depărtare - iar procesul de vânzare va fi scutit de TVA dacă este finalizat în interiorul depozitului. Aici, comercianţii vor avea la dispoziţie mai multe săli unde îşi vor putea expune bunurile şi semna totodată contractele de vânzare. În plus, administraţia vamei luxemburgheze va dispune de asemenea de un birou în clădire, asigură Atten-Liber, cu scopul de a garanta legalitatea completă a proiectului.

Acest enorm depozit al ostentaţiei va fi primul de acest fel din cadrul UE, însă este precedat de cele din Monaco, China, Singapore şi mai ales Elveţia. Compania care va exploata acest spaţiu în Luxemburg deţine instalaţiile din aeroportul internaţional Changi din Singapore şi pe cele din Geneva. Conducerea scoate în evidenţă importantul avantaj al accesului direct la aeroport, cu un plus de siguranţă.

Această maşinărie destinată drenării de fonduri către fiscul luxemburghez şi către alte agenţii fiscale ale altor state membre are sprijinul celor trei principale grupări politice din ţară - conservatori, social-democraţi şi liberali - care au aprobat scutirea de TVA în portul liber încă din 2011, pe durata mandatului candidatului Partidului Popular European la preşedinţia Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Departe de a exprima critici, actualul executiv social-liberal din Luxemburg l-a inclus drept proiect-vedetă în actualul program politic pentru actuala legislatură. Acest proiect nu încalcă niciun principiu al legislaţiei comunitare, însă inaugurarea iminentă a provocat multă tevatură pe holurile Parlamentului European: doar în luna martie, un mic grup de eurodeputaţi social-democraţi s-a reunit cu mai mulţi tehnicieni pentru a afla îndeaproape cum va opera portul liber şi pentru a analiza impactul asupra finanţelor restului statelor membre. Acum, rămâne de aşteptat configuraţia noului legislativ european pentru a vedea dacă reacţia comunitară rămâne la nivelul discuţiilor superficiale sau dacă, dimpotrivă, UE îndrăzneşte să îngrădească cel mai amplu flanc slab al cheltuielilor statelor membre: fraudele paradisurilor fiscale. În acest caz, duşmanul ar fi chiar acasă.