Mattis avertizează cu privire la presupusele campanii ruseşti de subminare a referendumului privind numele Macedoniei

Secretarul american al apărării, James Mattis.
Secretarul american al apărării, James Mattis. (Getty Images)

Secretarul american al Apărării, Jim Mattis, a ajuns luni în Macedonia şi a avertizat că Rusia ar încerca să îşi folosească banii şi influenţa pentru a forma o opoziţie la viitorul referendum privind schimbarea numelui fostei republici iugoslave.

“Nu încape îndoială că [ruşii] au transferat bani şi desfăşoară de asemenea ample campanii de influenţare”, a declarat Mattis reporterilor care au călătorit cu el spre capitala macedoneană Skopje, potrivit RFE/RL.

El a precizat că nu este clar cât de eficiente au fost eforturile Moscovei de a submina referendumul.

Diverşi lideri occidentali au vizitat Skopje în ultimele zile pentru a susţine votul “DA” la referendumul din 30 septembrie pe tema schimbării numelui ţării balcanice în Macedonia de Nord.

Referendumul are loc după un acord încheiat între Skopje şi Atena în luna iunie pentru soluţionarea unui impas ce durează de câteva decenii, care a afectat relaţiile dintre cele două ţări începând cu 1991 şi care ar putea pava drumul ca Macedonia să intre în NATO, o măsură împotriva căreia Moscova se opune.

Sondaje de opinie au arătat că tabăra “DA” are un avantaj clar, însă va fi necesară o prezenţă la vot de peste 50% din cei peste 1,8 milioane de alegători înregistraţi în ţară, pentru ca rezultatul să fie valid.

În Skopje, Mattis s-a întâlnit cu ministrul macedonean al Apărării, Radmila Sekerinska şi cu premierul de centru-stânga Zoran Zaev, care a încheiat acordul de schimbare a numelui Macedoniei. Diplomatul american a afirmat că acordul cu Grecia a deblocat procesul de aderare al fostei republici iugoslave la NATO şi a permis macedonenilor să îşi determine propriul viitor în “instituţii alcătuite din ţări care gândesc similar”.

“Vă veţi alătura unei alianţe în care statele mari şi mici lucrează împreună pentru a susţine principiile comune ale suveranităţii naţionale, integrităţii teritoriale şi libertăţii fără constrângeri, în timp ce alţii urmăresc să diminueze aceste valori, semănând discordie din Siria până în Ucraina”, a precizat Mattis.

Mattis a declarat că referendumul este o “alegere politică complexă” şi “cel mai important vot” în istoria acestei naţiuni.

Secretarul american al Apărării a anunţat ulterior un plan de extindere a “cooperării dintre SUA şi Macedonia în domeniul securităţii pentru a combate activităţile cibernetice ostile care ne ameninţă democraţiile”.

Zaev a prezis că macedonenii vor vota în favoarea schimbării numelui, afirmând că “nu există nicio alternativă pentru Republica Macedoniei decât integrarea în NATO şi UE”.

De asemenea, Mattis a purtat discuţii cu preşedintele ţării, Gjorge Ivanov, care se opune acordului cu privire la nume, încheiat cu Grecia.

Ambasadorul rus în Skopje a criticat ambiţiile Macedoniei de a intra în NATO, avertizând că ţara balcanică ar putea deveni o “ţintă legitimă” în cazul în care relaţiile dintre NATO şi Rusia se vor deteriora şi mai mult.

În luna iulie, Grecia a expulzat doi diplomaţi ruşi şi a blocat intrarea pe teritoriul său în cazul altor doi diplomaţi din cauza suspiciunilor că aceştia ar fi încercat să submineze acordul dintre Skopje şi Atena.

Moscova a denunţat expulzările ca fiind nejustificate şi a răspuns cu propriile sale expulzări de diplomaţi greci.

Disputa privind numele între Macedonia şi Grecia datează din 1991, când Macedonia s-a separat paşnic de fosta Iugoslavie, declarându-şi independenţa sub numele de Republica Macedoniei.

Atena s-a opus numelui ales de statul macedonian, precizând că ar putea implica revendicări teritoriale asupra unei regiuni din nordul Greciei care poartă acelaşi nume.

Până acum, Grecia, membru UE şi NATO, a invocat disputa pentru a se opune eforturilor Macedoniei de a se alătura celor două organizaţii.