Mii de substanţe chimice toxice provenite din ambalaje şi ustensile alimentare au fost detectate în organismul uman
Potrivit unui nou studiu publicat în Journal of Exposure Science and Environmental Epidemiology, mii de substanţe chimice provenite din ambalaje şi ustensile alimentare au fost detectate în organismul uman, inclusiv unele cunoscute ca fiind periculoase pentru sănătate.
Din cele peste 14.000 de substanţe chimice urmărite în prezent pentru potenţialele riscuri pentru sănătate, 3.601 au fost găsite în corpul uman. Aceasta reprezintă aproximativ 25% din total, ceea ce stârneşte îngrijorare cu privire la potenţialele legături cu bolile netransmisibile şi cu problemele de reproducere, au constatat autorii.
Studiul a analizat date din programe de biomonitorizare, studii şi baze de date metabolomice, care urmăresc metaboliţii moleculelor mici găsiţi în corpul uman.
Există dovezi că anumite substanţe chimice ar putea fi legate de numărul tot mai mare de boli netransmisibile diagnosticate. Bolile netransmisibile, care includ bolile de inimă, cancerul şi diabetul, sunt principalele cauze de deces la nivel mondial şi reprezintă o problemă de sănătate în creştere.
Benzofenona, utilizată în fabricarea ambalajelor din plastic, este un „cancerigen prezumat”, au raportat cercetătorii. Aceasta se numără printre mai multe substanţe chimice care intră în contact cu alimentele detectate la om.
Deşi cercetătorii fac referire la o plajă largă, Christopher Kassotis, profesor asistent la Departamentul de Farmacologie al Wayne State University, a declarat că lista substanţelor chimice dăunătoare este probabil mai lungă, deoarece căutarea a fost limitată la baze de date specifice şi programe de biomonitorizare.
Kassotis, care conduce un laborator de cercetare care studiază substanţele chimice periculoase, a declarat că există mai mult de 350.000 de substanţe chimice şi amestecuri înregistrate pe piaţa mondială, iar sute de mii nu au o caracterizare toxicologică suficientă.
Birgit Geueke, primul autor al studiului, a declarat că această cercetare evidenţiază substanţe chimice care au fost trecute cu vederea în alte studii care s-au concentrat pe monitorizarea pericolelor pentru mediu.
„Aceasta oferă o oportunitate importantă pentru prevenirea şi protecţia sănătăţii. Cercetarea noastră stabileşte o legătură între substanţele chimice care intră în contact cu alimentele [FCC], expunerea şi sănătatea umană”, a declarat Geueke, cercetător principal al Food Packaging Forum, o fundaţie non-profit cu sediul în Zurich, Elveţia.
Echipa de cercetare, din care fac parte şi patru membri ai Food Packaging Forum, a identificat mai multe grupuri de substanţe chimice din produsele legate de alimente cu proprietăţi periculoase. Acestea includ bisfenolii (inclusiv bisfenolul A sau BPA), metalele, ftalaţii şi compuşii organici volatili (COV).
O multitudine de substanţe chimice nesigure
Cercetătorii au analizat informaţii din baze de date care conţin probe umane de fluide corporale, păr şi lapte matern colectate de la diverse populaţii pentru a identifica substanţele chimice nocive. Ei au comparat 14.402 substanţe chimice cunoscute cu cele detectate în corpul uman, astfel cum au fost raportate de programele de monitorizare a expunerii la substanţe periculoase.
De asemenea, au detectat mai mult de 100 de substanţe chimice care intră în contact cu alimentele (FCC), care prezintă riscuri pentru sănătatea umană.
Acestea au inclus 25 de pesticide, 23 de metale, 20 de substanţe ignifuge, 51 de compuşi organici volatili (VOC) şi alte substanţe potenţial periculoase. Dintre substanţele chimice care intră în contact cu alimentele, 100 „prezintă proprietăţi periculoase de mare îngrijorare pentru sănătatea umană”, iar 44 de substanţe chimice au proprietăţi periculoase de îngrijorare moderată, au raportat cercetătorii.
„Zeci de FCC sunt clasificate ca toxice pentru reproducere”, au afirmat cercetătorii.
Studiul a arătat că substanţele chimice utilizate în produsele care intră în contact cu alimentele includ mai multe substanţe cancerigene cunoscute, inclusiv stirenul, benzofenona, formaldehida şi cadmiul - toate acestea au fost găsite şi la om.
„Această lucrare evidenţiază faptul că materialele care intră în contact cu alimentele nu sunt pe deplin sigure. Am dori ca această nouă bază de dovezi să fie utilizată pentru îmbunătăţirea siguranţei materialelor care intră în contact cu alimentele - atât în ceea ce priveşte reglementările, dar şi în dezvoltarea unor alternative mai sigure”, a declarat Jane Muncke, coautor al studiului şi director general al Food Packaging Forum.
Bisfenolii sunt interzişi în diverse articole care intră în contact cu alimentele, inclusiv în biberoane, în multe ţări. Cu toate acestea, ei sunt încă observaţi în mod regulat în materiale care sunt în contact cu alimentele, au declarat cercetătorii. Comisia Europeană a propus interzicerea completă a utilizării bisfenolilor în producţia de FCM-uri.
În Statele Unite, FDA interzice utilizarea BPA în materialele care intră în contact cu alimentele destinate produselor pentru copii. Agenţia permite utilizarea acestei substanţe chimice în adezivi, învelişuri şi polimeri care intră în contact cu alimentele.
În acest studiu de cercetare nu au fost menţionate produse fabricate specifice. Acesta a fost finanţat de Fundaţia Adessium, Fundaţia MAVA, Stiftung Sympany, Minerva Stiftung şi din resursele proprii ale Food Packaging Forum.
Creşterea gradului de cunoaştere a expunerii la substanţe chimice periculoase
Coautorul studiului, Martin Scheringer, de la Institutul de Biogeochimie şi Dinamica Poluanţilor, a declarat că a fost surprins de numărul de substanţe chimice periculoase utilizate în materialele care intră în contact cu alimentele.
„Acestea nu rămân doar acolo, ci destul de multe dintre ele ajung, într-o anumită măsură, în corpul uman”, a declarat Scheringer.
Cercetătorii au declarat că doresc ca munca lor să extindă cunoştinţele despre expunerea umană la substanţele chimice care intră în contact cu alimentele şi despre potenţialele efecte ale acestora asupra sănătăţii.
Olwenn Martin, profesor asociat la University College of London şi un alt autor al studiului, a declarat că a fost, de asemenea, surprinsă să constate că atât de multe substanţe chimice au ajuns în corpul uman.
„Acest lucru arată că trebuie să existe mai multe cercetări cu privire la toxicitatea şi expunerea la multe substanţe chimice şi la reglementarea utilizării acestora în ambalajele alimentare”, a spus ea.
Kassotis a declarat că, în opinia sa, este nevoie de o atenţie sporită faţă de marea diversitate a substanţelor chimice permise în materialele care intră în contact cu alimentele umane şi faţă de impactul acestora asupra vieţii umane. El speră că această revizuire va creşte gradul de conştientizare a publicului.
„Există, în general, percepţia că substanţele chimice nesigure nu sunt permise în substanţele chimice care intră în contact cu alimentele sau în alte produse de consum, iar această cercetare pune în lumină numărul mare de substanţe chimice utilizate în aceste produse pe care le întâlnim în mod regulat”, a declarat Kassotis.