Misterioasa Mona Lisa. Explicarea iluziei optice din tablou

Leonardo da Vinci, Gioconda. (RAUL ARBOLEDA / AFP / Getty Images)
Simona Milea
04.09.2015

Numele oficial al tabloului lui Leonardo da Vinci este „Gioconda” (cuvânt ce poate fi tradus ca vesel, vioi), acordat în onoarea tezei acceptate despre identitatea modelului: se spune că este soţia lui Francisco Bartolomeo del Giocondo, numele ei fiind Lisa Gherardini.

Faima picturii nu se bazează doar pe tehnica ”sfumato”, ce se obţine prin suprapunerea mai multor straturi foarte fine de culori şi nuanţe pentru a obţine tranzacţii graduale între diferite forme în tablou. Efectul ar putea fi dificil de precizat, pentru că este foarte greu de făcut: cercetătorii sugerează că nimeni nu a fost capabil să realizeze acest efect cu atâta succes folosind tehnica „sfumato”, cum a fost făcută de Leonardo da Vinci.

„Când o privim pe Mona Lisa de aproape, gura pare să aibă o înclinaţie în jos, făcând-o să pară melancolică, tristă şi ostilă, dar privind tabloul mai de departe, se observa că gura pare să aibă aspectul unui surâs, făcând-o să pară fericită şi veselă”, au notat cercetătorii.

După ce tabloul a fost furat în 1911 de un patriot italian ce a dus tabloul la Roma în Italia, reproducerile realizate precum şi numeroasele opere de artă care s-au inspirat din acest tablou au contribuit la transformarea „Giocondei” în tabloul cel mai faimos din lume, ce este vizitat de milioane de persoane anual. Opera a rămas în Franţa în posesia Regelui Francisc I, la curtea căruia Leonardo şi-a petrecut ultimii 3 ani din viaţă, primind pe acest tablou 12.000 de franci. Regele a decorat cu acest tablou camera sa de baie şi de aici se pare că a apărut motivul enigmaticului surâs. Tabloul are dimensiunile 77 cm pe 53 cm şi a fost creat între anii 1503- 1506.

De-a lungul timpului, mulţi experţi au încercat să descifereze ”ce există în spatele enigmaticului surâs al Giocondei”, iar mai nou pe internet se pot găsi tot fel de fel de interpretări legate de anumite galaxii, stele faimoase ca Isis şi multe altele.

Istoricii de artă afirmă că Leonardo da Vinci a ascuns o iluzie optică în faţa Mona Lisei: ea nu pare întotdeauna că surâde. Unele teorii susţin că femeia din tablou a dorit să se prezinte aşa, sau aşa i-a ieşit lui da Vinci sau că acesta era surâsul ei natural, şi, deci nu există nimic enigmatic în spate. Încercând să se găsească o explicaţie, au apărut o multitudine de studii, care încearcă să dezlege misterul acestui fapt foarte particular din tablou.

Recent, Alessandro Soranzo şi Michelle Newberry, de la Universitatea Sheffield Hallam din SUA, au fost însărcinaţi să conducă anumite cercetări ce au fost publicate în Revista Science Direct, şi ambii au afirmat că efectul surâsului Mona Lisei a fost realizat folosind un truc vizual bazat pe „tehnica sfumato”, ceea ce cuprinde un anumit amestec de culori şi nuanţe, cât şi prin folosirea „resurselor artistice” pentru a înşela creierul uman. Acest surâs produce un fenomen vizual calificat de Soranzo şi Newberry ca „surâsul neobişnuit”.

În mod sigur, relaţia dintre fenomenul „surâsul neobişnuit”şi „sfumato” s-a putut stabili datorită altui tablou semnat de Leonardo da Vinci numit „La bella Princesa”. În acest tablou, pictorul renascentist a folosit „sfumato” pentru ca figura femeii să se schimbe în acord cu unghiul din care era privit. Aici trebuie să spunem că femeile ce apar în „La bella Princesa” şi “Mona Lisa” nu sunt aceeaşi persoană. Femeia din ”La bella Princesa” se numeşte Bianca şi era fiica nelegitimă a lui Ludovic Sforza Duce de Milano (la sfârşitul secolului al XV-lea), care l-a însărcinat pe da Vinci să realizeze acest tablou cu ocazia căsătoriei fiicei sale cu un comandant de armată. Observăm că în aceste două tablouri s-a folosit aceeaşi tehnică, pentru a obţine efectul vizual dorit. Din apropierea tabloului figura pare tristă, melancolică, dar de departe ea pare că surâde. Concluziile acestor doi cercetători s-au bazat pe observaţiile unui grup de voluntari, cărora li s-a cerut să observe replici ale celor două tablouri de la distanţe diferite, din unghiuri diferite sau estompând o dată ochii şi apoi gura. Aşa s-a stabilit că, trucul vizual în ambele tablouri se găseşte în zona gurii personajului. În ambele tablouri, nu există o separaţie definită între buze şi restul feţei şi se crede că a fost făcut aşa intenţionat. Se pare că vor trece ani şi ani şi această pictură va continua să ascundă multe mistere.

Dar cine este Mona Lisa? Ultimile cercetări americane susţin că în tablou Leonardo s-a jucat cu propria faţă. Experţii au suprapus faţa artistului cu barbă peste faţa Mona Lisei, care corespunde perfect. Deci tabloul ar putea fi autoportret, ar putea-o reprezenta pe mama sa, pe Lisa Gherardini, sau un portret imaginar... La un studiu mai amănunţit s-au găsit iniţialele artistului scrise în ochiul drept. Cercetările şi interpretările continuă să tot apară; dar care dintre toate ar putea fi cea adevărată? Probabil doar artistul cunoaşte adevărul.

Câte copii există?

Există multe copii ale acestui tablou în lume de diferite tipuri, iar printre ele, există copii de clasă superioară, ce au fost făcute cu multă migală şi au o valoare specială. De exemplu, pe 1 februarie 2012, în Muzeul Prado din Madrid s-a expus o astfel de copie de clasă superioară. Aceasta este o replică a tabloului Mona Lisa de Da Vinci, realizată de unul dintre elevii săi în acelaşi timp în care artistul îşi crea opera. Găsim menţionat numele a doi discipoli Andrea Salai şi Francisco Melzi. Şi aici ne lovim doar de nişte presupuneri.

Despre acest tablou s-a scris şi se vor scrie lucruri mai mult sau mai puţin adevărate. Cert este că acest mister ce înconjoară minunata lucrare face ca viaţa acestui tablou să devină eternă şi să atragă milioane de vizitatori tot timpul.

În 1962 pe 14 decembrie, tabloul a fost asigurat pentru suma de 100 de milioane de dolari, dar specialiştii afirmă că tabloul ar putea valora acum 700 de milioane de dolari, devenind astfel cel mai scump tablou din lume.

Mona Lisa vă aşteaptă să veniţi şi s-o vedeţi: veselă, tristă sau cum doriţi. Merită să vedeţi această iluzie optică, obţinută printr-o tehnică proprie a marelui geniu Leonardo da Vinci.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor