Monumentele istorice, în atenţia Guvernului. O ordonanţă aduce o rezolvare parţială a problemei
Guvernul face un pas important în direcţia protejării imobilelor aflate pe lista monumentelor istorice, dând puteri sporite Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Problema intervenţiilor neavenite din zonele protejate şi în aria de protecţie a monumentelor istorice rămâne însă nerezolvată.
Imobile monument istoric (Epoch Times România)
Guvernul a adoptat, miercuri, o ordonanţă în baza căreia Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, for ştiinţific de specialitate, va avea rol decisiv în privinţa declasării, respectiv a neclasării unui monument istoric.
Potrivit ordonanţei, ministrul Culturii poate emite ordinul de declasare a unui monument istoric sau poate decide neclasarea lui în această categorie doar în condiţiile în care Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a propus declasarea, respectiv neclasarea, se arată în comunicatul de presă al Guvernului remis Epoch Times.
Potrivit comunicatului, Ministrul Culturii poate solicita motivat acestei Comisii reexaminarea propunerilor formulate în aceste cazuri. Guvernul a modificat în acest sens, printr-o Ordonanţă, Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Relaţia dintre comisiile zonale şi direcţiile pentru cultură din teritoriu va fi una similară cu aceea dintre Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi Minister.
Guvernul reaminteşte că, potrivit legislaţiei în vigoare, avizele Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi cele ale comisiilor zonale sunt consultative, ceea ce a determinat, în timp, pierderea unor valori culturale (a unor monumente istorice sau părţi ale acestora, ori schimbarea contextului obiectivului de patrimoniu), lucru pe care actului normativ adoptat astăzi îşi propune să îl corecteze.
Altfel, la nivel local se vor reorganiza comisiile zonale ale monumentelor istorice, care funcţionează pe lângă serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii ca organisme ştiinţifice de specialitate în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil. Componenţa acestor comisii zonale se aprobă prin ordin al ministrului Culturii, iar din fiecare comisie vor face parte câte 11 membri, din care cel puţin un arhitect, un arheolog, un istoric de artă şi un inginer constructor.
Proiectul de act normativ a fost postat spre consultare aici
Potrivit ProDoMo, autor al raportului în baza căruia Comitetul Internaţional al Oraşelor şi Satelor Istorice (CIVVIH -ICOMOS) a adoptat rezoluţia prin care autorităţilor române li se cere să respecte legislaţia internaţională de protecţie a patrimoniului şi să ia măsuri urgente pentru conservarea patrimoniului bucureştean, ideea adoptării aceste ordonanţe reprezintă un pas important înainte, un pas necesar dar nu şi suficient:
"Ideea este bună, va proteja imobilele de pe Lista monumentelor istorice. Rămâne, însă, problema intervenţiilor neavenite din zonele protejate şi în aria de protecţie a monumentelor istorice. Un caz recent este proiectul ASE aflat în aria de protecţie a Casei Nanu Muscel. Casa Nanu Muscel a fost clasată monument istoric în 2013, dar proiectul ASE ignora acest lucru reluând un plan urbanistic zonal din 2007. Astfel, calitatea de monument istoric a Casei Nanu Muscel nu îi conferă nicio protecţie în plus.
Legislaţia trebuie întărită şi în ceea ce priveşte protecţia peisajelor culturale şi a zonelor protejate", a declarat, pentru Epoch Times, preşedintele ProDoMo, dna Roxana Wring.
