Moscova, în război rece cu Occidentul, în 'luna de miere' cu Beijingul

În plină atmosferă de război rece cu Occidentul, cauzată de criza ucraineană, Moscova îşi continuă 'luna de miere' cu Beijingul. Liderul rus Vladimir Putin începe marţi o vizită de două zile la Shanghai, menită, potrivit cotidianului francez Le Figaro, să simbolizeze o întoarcere spre Asia a unei Ruşii decepţionate de Occident şi lovită de sancţiuni din partea Washingtonului şi a Bruxellesului.

O delegaţie impresionantă formată din directorii unor mari companii ruseşti îl va însoţi pe liderul de la Kremlin, începând cu preşedintele Gazprom, Aleksei Miller, şi cu omologul acestuia de la Rosneft, Igor Secin, care, în urmă cu un an, au semnat cu statul chinez contracte în domeniul energetic pe o perioadă de 30 de ani.

Patruzeci şi trei de documente sunt prevăzute acum pentru semnare, dar un singur contract este menit să simbolizeze 'flirtul asiduu' dintre două foste mari puteri ale lumii comuniste: cel privind exportarea anuală de către Gazprom către compania chineză CNPC a unei cantităţi de gaz ce echivalează cu 38 de miliarde de metri cubi. Negocierile durează de peste 20 de ani, însă acordul este în prezent în 'faza finală', dă asigurări Vladimir Putin.

După ce a obţinut, în martie 2013, întâietatea primei vizite în străinătate a lui Xi Jinping, care s-a deplasat la acea dată la Soci, preşedintele rus îl va întâlni acum pentru a cincea oară pe omologul său chinez. Pentru liderul rus, ameninţat de izolare diplomatică de către Washington, întrevederea va pica tocmai bine: chiar dacă Beijingul, ataşat principiului de 'non-ingerinţă', a părut iniţial stânjenit de anexarea Crimeii, el ar urma sa ia apărarea unei Ruşii victime a sancţiunilor occidentale.

Potrivit unui mare clasic al istoriei ruse marcate mereu de vicisitudinile relaţiilor sale cu Europa, Moscova va folosi de minune această contrapondere strategică oferită de China, subliniază Le Figaro. Luni, într-o declaraţie al cărei timing nu este deloc întâmplător, ministrul afacerilor externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a îndemnat la 'regândirea' relaţiilor Rusiei cu Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Pe hârtie, cooperarea dintre Rusia şi China se anunţă foarte promiţătoare. Mai mici de cinci ori decât cele cu Europa, schimburile comerciale ruso-chineze s-ar putea dubla, au anunţat deja cele două capitale. Economia chineză are mare nevoie de materii prime, într-un moment în care Moscova încearcă să-şi diversifice aprovizionările dincolo de piaţa comunitară.

De asemenea, China este avidă de tehnologii pe care Rusia, în intenţia de a-i reuşi mai bine virajul asiatic, pare mai dispusă să le cedeze. În domeniul aeronautic, China continuă să negocieze achiziţia a o sută de Superjet 100 (avioane de transport civil cu 100 de locuri), fabricate de Suhoi, urmând să se ocupe de utilarea lor finală. În paralel, China intenţionează, cu acelaşi constructor rus, o cooperare industrială în vederea creării unui avion civil cu 300 de locuri (MS 21), care îi va permite să se elibereze de dependenţa de Airbus şi Boeing.

'Date fiind dimensiunile imense ale pieţei (chineze), pericolul pentru cele două companii occidentale rămâne, totuşi, minim', nuanţează un reprezentant al industriei, în opinia căruia interesul celor doi parteneri constă mai ales într-o viitoare cooperare sino-rusă. În paralel, China a achiziţionat licenţa pentru Suhoi-27, un avion de vânătoare cu un singur loc, interesându-se şi de o variantă militară, mai uşoară, a elicopterului rus Mi-26, precizează Le Figaro.

Desfăşurându-se pe fondul crizei ucrainene, aceste negocieri sunt însoţite de o reflexie ruso-chineză privind noua 'arhitectură a relaţiilor internaţionale', după cum a denumit-o deja liderul de la Kremlin. Xi Jinping şi Vladimir Putin vor participa în mod concret la un forum de securitate regională şi vor asista la exerciţii comune în Marea Chinei de Est.

Printre altele, nimeni de la Moscova nu aşteaptă de la preşedintele rus ca el să întoarcă spatele Uniunii Europene (UE) pentru a se arunca în braţele Chinei. Acesta neagă orice intenţie de a înfiinţa o 'alianţă militaro-politică'. În sânul populaţiei ruse, foarte protecţioniste, China este percepută ca o putere ameninţătoare, chiar şi numai pentru produsele sale la preţuri mici, care, după Europa, riscă să inunde şi piaţa rusă.

În acelaşi timp, Rusia are nevoie de noi tehnologii, pe care China nu este capabilă să le ofere. 'Putin nu are intenţia să dirijeze cuplul ruso-chinez împotriva celui UE-NATO', confirmă Alexei Maslov, director al Departamentului Orient din cadrul Înaltei Şcoli de Economie de la Moscova.

La Kremlin, unii chiar suspectează Beijingul că ar folosi mâna întinsă de Rusia pentru a forţa un acord pe marginea reducerii preţului la livrările de gaz rusesc.