Multe limbi, o singură limbă maternă
Limbile euroasiatice din Portugalia până în Siberia au format o 'superfamilie', cu rădăcini în Europa de Sud, cu 15.000 de ani în urmă, susţin oamenii de ştiinţă britanici citaţi de The Guardian.
Limbi vorbite de miliarde de oameni din întreaga Europă şi Asia sunt descendentele unei limbi vechi vorbită în Europa de Sud, la sfârşitul ultimei ere glaciare, potrivit unei cercetări.
Această ipoteză, susţinută de oameni de ştiinţă din Marea Britanie, indică o origine comună pentru limbi atât de diferite cum ar fi engleza, urdu, japoneza şi itelmen, o limbă vorbită de-a lungul marginii de nord-est a Rusiei.
Limba strămoşească, vorbită în urmă cu cel puţin 15.000 de ani, a dat naştere la alte şapte limbi care au format o ''superfamilie'' veche eurasiatică, spun cercetătorii. Acestea, la rândul lor, s-au împărţit în limbile vorbite acum peste tot în Eurasia, din Portugalia până în Siberia.
'Toată lumea din Eurasia îşi poate trasa descendenţa lingvistică înapoi la un grup, sau grupuri de oameni care au trăit cu aproximativ 15.000 de ani în urmă, probabil în Europa de Sud, în contextul în care straturile de gheaţă s-au retras', a declarat Mark Pagel, un biolog evoluţionist de la Universitatea Reading.
Lingviştii au dezbătut mult timp ideea unei superfamilii eurasiatice vechi de limbi. Ideea este controversată, potrivit The Guardian, deoarece multe cuvinte evoluează prea repede pentru a-şi păstra originea. Cele mai multe cuvinte au o şansă de 50% de a fi înlocuite de un termen fără legătură, la fiecare 2.000-4.000 de ani.
Dar unele cuvinte durează mult mai mult. Într-un studiu anterior, echipa lui Pagel a arătat că anumite cuvinte - printre care pronume utilizate frecvent, numere şi adverbe - au supravieţuit timp de zeci de mii de ani înainte ca alte cuvinte să le înlocuiască.
Pentru cel mai recent studiu al lor, Pagel a utilizat un model computerizat pentru a prezice cuvinte care s-au schimbat atât de rar încât sună la fel în diferite limbi eurasiatice. Apoi au verificat lista lor prin comparaţie cu o bază de date de cuvinte timpurii reconstruită de lingvişti. 'Destul de sigur, cuvintele pe care le-am prezis au fost similare', a spus Pagel.
Publicând studiul în ''Proceedings of the National Academy of Sciences'', autorii au listat 23 de cuvinte găsite în cel puţin patru dintre limbile eurasiatice propuse. Majoritatea cuvintelor sunt folosite frecvent, cum ar fi cele pentru pronumele 'eu' şi 'noi' şi substantivele 'om'' şi 'mamă'. Dar supravieţuirea altor termeni a fost mai derutantă. Verbul 'a scuipa' şi substantivele 'scoarţă' şi 'vierme' au avut şi ele istorii îndelungate.
'Scoarţa era importantă pentru oamenii timpurii', a spus Pagel. 'O foloseau ca izolant, pentru a declanşa incendii şi au făcut fibre din ea. Dar n-am putea spune că ne-am aşteptat ca verbul 'a scuipa' să fie prezent. Nu am nicio idee de ce', a adăugat el.
Doar puţine verbe apar pe listă, dar Pagel subliniază verbul 'a da', care a apărut într-o formă similară în cinci dintre limbile eurasiatice. 'Este ceea ce marchează societatea umană, această hiper-co-operare pe care o facem', a spus el.
Din constatările lor, oamenii de ştiinţă au elaborat un arbore genealogic al şapte limbi. Toate au apărut dintr-o limbă comună cu aproximativ 15.000 de ani în urmă şi s-au desprins în limbi separate, în următorii 5.000 de ani.
'Faptul că putem identifica aceste cuvinte care păstrează urme ale originii lor profunde ne spune ceva fundamental despre facultăţile noastre legate de limbă. Ne spune că avem această capacitate de a transmite informaţii extrem de complicate şi precise de la gură la ureche de-a lungul a peste zeci de mii de ani', a spus Pagel.
