Muniţia Statului Islamic îşi are originile în SUA şi China
O mitralieră de calibru 50 pe care Franţa a oferit-o luptatorilor kurzi (peshmerga) din Irak luna trecută. (Guillaume Briquet/Agence France-Presse — Getty Images)
În campania sa de-a lungul nordului Siriei şi Irakului, grupul jihadist Statul Islamic a folosit muniţie provenită din Statele Unite şi alte ţări care susţin forţele de securitate regionale ce luptă împotriva acestui grup, conform unor noi date colectate de pe teren de un grup privat de depistare a armelor, afirmă un articol publicat de New York Times.
Datele, parţial provenite dintr-un eşantion mai mare de arme şi cartuşe capturate în Siria şi Irak, transmit un avertisment implicit pentru factorii de decizie politică şi susţinătorii intervenţiei.
Datele sugerează că muniţia transferată în Siria şi Irak pentru a ajuta la stabilizarea guvernelor a ajuns în schimb în mâinile jihadiştilor, ajutând astfel la întărirea grupului Statul Islamic şi a puterii sale de luptă.
Investigatorii au identificat 21 de ţări ca surse ale cartuşelor aflate la un moment dat în posesia luptătorilor Statului Islamic, arătând că aceşti militanţi, precum multe grupuri rebele sau insurgente, au diverse surse de aprovizionare.
O analiză mai profundă implică un fenomen care pare a fi o breşă largă în cadrul forţelor de securitate locale.
Peste 80% din muniţie a fost produsă în China, fosta Uniune Sovietică, Statele Unite, Rusia post-sovietică sau Serbia. Analiza făcută sugerează faptul că o mare parte din această muniţie a fost deţinută de forţele de securitate regionale şi apoi confiscată de militanţi.
James Bevan, şeful grupului de cercetare, a declarat că muniţia de pe vremea Uniunii Sovietice părea să se potrivească cu ceea ce se află în depozitele armatei siriene, adică echipament primit din Rusia cu mult timp în urmă.
O altă cantitate semnificativă de cartuşe provine din muniţia pe care SUA au furnizat-o armatei şi unităţilor poliţieneşti irakiene timp de aproape un deceniu, în timpul ocupaţiei ce a urmat invaziei Irakului în 2003.
„O mare parte din muniţie provine de la forţele de securitate irakiene, care a fost confiscată pe câmpul de luptă şi o altă parte provine de la forţele de apărare siriene care, la rândul ei, a fost confiscată tot pe câmpul de luptă”, a declarat Bevan.
