NATO apără Bucureştiul în faţa ameninţărilor moscovite

(GEORGES GOBET / AFP / Getty Images)

NATO a respins acuzaţiile Rusiei cu privire la suplimentarea capacităţilor militare, garantând că România este un partener de încredere, conform unui comunicat oficial al alianţei preluat de Mediafax.

“România este un partener de încredere în cadrul NATO, iar NATO îşi apără toti aliaţii de orice ameninţare”, a declarat Carmen Romero, purtătoare de cuvânt pentru alianţa militară vestică.

“Oficiali ruşi continuă să facă afirmaţii provocatoare, care sunt fără fundament, inadecvate şi nu contribuie la stabilitatea şi predictibilitatea în Europa”, a adăugat Romero, făcând referire la afirmaţiile de miercuri ale lui Aleksandr Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, care a susţinut că planurile NATO de mobilizare a forţelor militare în România sunt inadecvate şi conflictuale.

“Este vorba de o transformare în etape a acestei ţări într-un pivot de susţinere pentru NATO şi SUA aproape de frontierele Rusiei. Noi am comentat în mod repetat măsurile luate de state membre NATO, observând atitudinea conflictuală şi evidenţiind caracterul inadecvat şi redundant, atât din punct de vedere militar cât si financiar”, a adăugat Lukaşevici.

Purtatoarea de cuvant a NATO a mai afirmat ca, in ceea ce priveste actiunile agresive ale Rusiei in Ucraina, aceasta a incalcat legislatia internationala.

“Rusia a încălcat dreptul internaţional şi nu şi-a respectat angajamentele prevăzute în actul fondator NATO-Rusia prin acţiunile sale agresive din Ucraina. NATO este o alianţă defensivă şi continuă să acţioneze respectându-şi pe deplin angajamentele prevăzute în actul fondator”, a susţinut Romero, într-o declaraţie remisă Agerpres.

Romero a mai specificat că datorită acţiunilor Moscovei în estul Ucrainei, forţele NATO au fost nevoite să îşi sporească “prezenţa militară în partea de est a Alianţei noastre. Această prezenţă are un caracter rotativ şi este departe de orice definiţie rezonabilă a forţelor substanţiale de luptă. Toate măsurile noastre sunt defensive, proporţionale şi în linie cu angajamentele noastre internaţionale.”

La începutul lunii februarie, miniştrii apărării din statele membre NATO au hotărât, în cadrul unei reuniuni de la Bruxelles, constituirea imediată a unor centre de comandă în şase ţări din Flancul Estic al Alianţei, inclusiv în România, şi a unui Comandament multinaţional la nivel de divizie care va fi amplasat în ţara noastră, decizie salutată de preşedintele Klaus Iohannis.

În cadrul aceleiaşi întâlniri, s-a stabilit şi crearea unei forţe de reacţie rapidă formată din 5.000 de soldaţi, pentru a putea interveni rapid în cazul unui conflict şi pentru a manifesta solidaritate în cazul acestor situaţii percepute de alianţă ca fiind agresiuni ale Rusiei – precum se întâmplă acum în Ucraina.

Şeful statului, Klaus Iohannis, a punctat la acea vreme determinarea ţării noastre de a întreprinde acţiunile necesare pentru crearea celor două structuri ale NATO în România, în calendarul asumat la nivel de Aliat, aşa cum a afirmat şi în cadrul întâlnirii avute în luna ianuarie cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.

Rusia, la rândul ei, a avertizat că va răspunde în mod adecvat expansiunii Alianţei vestice la graniţele sale. Mai mult, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a susţinut în mai multe rânduri că aceste acţiuni ale NATO nu fac altceva decât să submineze securitatea Europei şi ar putea duce la provocarea unui conflict direct între Rusia şi Occident.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturati, dând un Like, comunitătii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.