Noi sancţiuni din partea Japoniei vizând 40 de persoane şi două entităţi implicate în criza ucraineană

Premierul Japoniei, Shinzo Abe.
Premierul Japoniei, Shinzo Abe. (John Moore / Getty Images)

Japonia a decis oficial marţi noi sancţiuni împotriva 'celor implicaţi în anexarea Crimeii şi în destabilizarea Ucrainei', guvernul premierului Shinzo Abe aprobând îngheţarea activelor pentru 40 de persoane şi două entităţi ca urmare a rolului acestora în criza din fosta republică sovietică, transmite AFP.

În fruntea listei celor vizaţi de sancţiunile japoneze figurează fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici.

În acelaşi timp, Tokyo a început să aplice controale mai severe la importurile de produse fabricate în Crimeea, peninsulă alipită în martie a.c. la Rusia.

'Japonia speră sincer ca situaţia din Ucraina să se normalizeze pe calea dialogului diplomatic', declara săptămâna trecută purtătorul de cuvânt al guvernului nipon, Yoshihide Suga.

Aceste noi sancţiuni, a căror pregătire a fost anunţată de Tokyo încă de săptămâna trecută, au fost deja calificate de diplomaţia rusă drept ''un act inamical bazat pe idei cu totul eronate asupra a ceea ce se petrece de fapt în Ucraina'. Moscova a denunţat totodată incapacitatea politicienilor japonezi de a adopta o poziţie independentă fără a urma linia Washingtonului.

Membră a G7, Japonia s-a alăturat acestui grup al marilor puteri pentru a condamna Moscova în urma ataşării Crimeii la teritoriul rus, primele sale sancţiuni fiind luate la sfârşitul lunii aprilie şi vizând interdicţii de viză pentru 23 de cetăţeni ruşi, după măsuri similare luate de SUA şi UE în contextul tensiunilor din estul separatist al Ucrainei.

De amintit că relaţiile dintre Rusia şi Japonia au fost marcate de tensiuni în ultimele decenii pe tema diferendului în privinţa a patru insule situate în nordul arhipelagului Kurile, numite Teritoriile de Nord de Japonia şi anexate de sovietici la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, ceea ce a împiedicat până în prezent semnarea unui tratat de pace între cele două ţări.

Pe de altă parte însă, guvernul nipon încearcă de la venirea la putere a lui Shinzo Abe, în decembrie 2012, să refacă relaţiile cu Rusia, unul din principalii furnizori de gaz ai arhipelagului (aproximativ 10%), premierul japonez întâlnindu-se de cinci ori cu preşedintele rus Vladimir Putin în decurs de un an şi jumătate.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe