"Nu-l voi lăsa pe Putin să mă transforme într-un ucigaş". Exod al ruşilor după anunţul de mobilizare dat de Putin

Cu toate că se aştepta să fie printre primii chemaţi la arme în cazul unei mobilizări, tânărul Oleg, în vârstă de 29 de ani, sergent în rezervă în Rusia, sperase mereu că nu va fi obligat să lupte în războiul din Ucraina. Tânărul rus a povestit pentru The Guardian ce a simţit când a găsit în cutia poştală documentele de recrutare şi ce are de gând să facă mai departe.

"M-am simţit copleşit când am primit convocarea. Dar ştiam că nu aveam timp să disper", a spus el.

Într-un interviu telefonic acordat joi din aeroport, el a povestit imediat după ce a primit ordinul de recrutare, că şi-a împachetat rapid toate lucrurile şi a rezervat un bilet dus către Orenburg, un oraş din sudul Rusiei, aproape de graniţa cu Kazahstanul.

"Voi trece graniţa cu maşina în această seară. Habar nu am când voi mai pune piciorul în Rusia", a declarat el într-un interviu telefonic joi, de la aeroportul din Orenburg, referindu-se la pedeapsa cu închisoarea la care sunt condamnaţi bărbaţii ruşi pentru că au evitat încorporarea.

Oleg a povestit că îşi lasă în urmă soţia, care urmează să nască săptămâna viitoare.

"Voi rata cea mai importantă zi din viaţa mea. Dar pur şi simplu nu-l voi lăsa pe Putin să mă transforme într-un ucigaş într-un război la care nu vreau să iau parte", declară el hotărât.

Decizia Kremlinului de a anunţa o mobilizare parţială i-a determinat pe bărbaţii ce uramau să fie înrolaţi să părăsească ţara în grabă declanşând probabil un nou exod de creiere, posibil fără precedent, în zilele şi săptămânile următoare.

Publicaţia menţionată a vorbit cu peste 12 bărbaţi şi femei care au părăsit Rusia de când Putin a anunţat aşa-numita mobilizare parţială, sau care intenţionează să facă acest lucru în următoarele zile. Aceştia afirmă că opţiunile de a fugi sunt limitate, cu atât mai mult cu cât, la începutul acestei săptămâni, patru dintre cele cinci ţări UE care se învecinează cu Rusia au anunţat că nu vor mai permite ruşilor să intre cu vize turistice.

Biletele la zborurile directe de la Moscova către Istanbul, Erevan, Taşkent şi Baku, capitalele ţărilor care le permit ruşilor să intre fără viză, au fost epuizate pentru săptămâna următoare, iar cel mai ieftin zbor dus-întors de la Moscova către Dubai costă aproximativ 370.000 de ruble (5.716 euro) - o taxă prea mare pentru majoritatea ruşilor.

Astfel, mulţi, precum Oleg, au fost nevoiţi să dea dovadă de creativitate şi să conducă până la unele dintre puţinele frontiere terestre încă deschise ruşilor.

Poliţiştii de frontieră din Finlanda, ultima ţară din UE care încă mai permite intrarea ruşilor cu vize turistice, au declarat că au observat un "număr enorm" de cetăţeni ruşi care au încercat să treacă graniţa peste noapte, iar martori oculari au declarat, de asemenea, că frontierele ruso-georgiană şi ruso-mongolă "se prăbuşesc" din cauza traficului copleşitor.

"Asistăm la un exod chiar mai mare decât atunci când a început războiul", a declarat Ira Lobanovskaia, care a înfiinţat ONG-ul "Guide to the free World", care îi ajută pe ruşii ce se împotrivesc războiului să părăsească ţară.

Ea a declarat că site-ul său a fost vizitat de peste un milion şi jumătate de persoane de la discursul lui Putin de miercuri. Potrivit estimărilor lui Lobanovskaia, peste 70.000 de ruşi care au folosit serviciile grupului au plecat deja sau şi-au făcut planuri concrete de plecare.

"Aceştia sunt oameni care cumpără bilete dus-întors. Ei nu se vor mai întoarce atâta timp cât mobilizarea este în desfăşurare", a declarat ea.

Mulţi dintre cei care sunt încă în Rusia vor simţi că timpul trcee. Cel puţin trei regiuni au anunţat deja că îşi vor închide graniţele pentru bărbaţii eligibili pentru recrutare.

De asemenea, se pare că agenţii de frontieră de pe aeroporturile ruseşti au început să interogheze pasagerii de sex masculin care pleacă în legătură cu statutul lor de serviciu militar şi să verifice biletele de întoarcere.

După ce mii de ruşi au protestat miercuri împotriva războiului şi a mobilizării, unii au accesat reţelele de socializare pentru a-i critica pe protestatari pentru faptul că nu s-au pronunţat mai devreme, când trupele ţării lor comiteau abuzuri împotriva drepturilor omului în Bucea, Irpin şi în nenumărate alte oraşe din Ucraina.