OMS face unele concesii înaintea votului pentru controversatul tratat privind pandemiile

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a atenuat unele prevederi ale Tratatului său privind pandemiile, înaintea viitoarei Adunări Mondiale a Sănătăţii din 27 mai. Însă criticii din Statele Unite afirmă că modificările nu sunt suficiente pentru a reduce îngrijorările legate de această politică.

Prevederile din proiectele anterioare ale Tratatului OMS privind pandemiile şi ale Regulamentului internaţional de sănătate (RSI) vizau împreună centralizarea efectivă şi creşterea puterii OMS în cazul în care aceasta declară o "urgenţă sanitară".

Publicarea ultimului proiect de amendamente, datat 17 aprilie, reprezintă prima actualizare publică a proiectului de RSI, care a fost făcut public iniţial la începutul anului 2023.

"În majoritatea domeniilor şi pentru toate domeniile care ne-au preocupat cel mai mult din punct de vedere juridic, proiectul interimar reflectă o repliere majoră a grupului de lucru al OMS faţă de textul propunerilor iniţiale", au scris avocaţii britanici Ben şi Molly Kingsley, într-un document de informare din aprilie referitor la noile modificări.

Însă unii observatori ai OMS rămân circumspecţi.

"Practic, toate lucrurile rele sunt menţinute în continuare", a declarat, pentru The Epoch Times, dr. Meryl Nass, un medic cu sediul în SUA şi un critic vocal al acordurilor OMS.

"Limbajul este mai blând, dar, din moment ce sunt atât de multe lucruri care urmează să fie decise ulterior, nu este clar că limbajul mai blând este semnificativ.

"Cea mai bună presupunere a mea este că sunt disperaţi să treacă ceva, aşa că opţiunile vor fi probabil fie o versiune 'obişnuită' a tratatului... fie o amânare. Dar se tem de amânare pentru că oamenii se trezesc".

OMS şi susţinătorii săi - inclusiv celebrităţi, politicieni şi grupuri religioase - au lansat o campanie globală prin care îndeamnă cele 194 de state membre să semneze documentele.

"Oferiţi oamenilor lumii, oamenilor din ţările dumneavoastră, oamenilor pe care îi reprezentaţi, un viitor mai sigur", a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, la o reuniune din 3 mai de la Geneva. "Am o singură rugăminte simplă: Vă rog, faceţi acest lucru, pentru ei".

El a îndemnat toate ţările care nu susţin acordurile să se abţină de la a încuraja alte state să se opună.

Pe data de 20 martie, ambasadorul OMS şi fostul premier britanic Gordon Brown a lăudat "o intervenţie de mare putere a 23 de foşti şefi de stat, 22 de foşti prim-miniştri, un fost secretar general al ONU şi 3 laureaţi ai premiului Nobel ... de a solicita un acord urgent din partea negociatorilor internaţionali pentru un Tratat privind pandemiile".

Brown a făcut apel la o acţiune globală unificată pentru a "demasca campaniile de dezinformare cu ştiri false ale adepţilor teoriei conspiraţiei care încearcă să torpileze un acord internaţional pentru Tratatul privind pandemiile".

El a respins criticile potrivit cărora Tratatul privind pandemiile şi amendamentele la RSI ar ceda suveranitatea naţiunilor membre către OMS.

Criticii rămân neconvinşi

Însă în ciuda acestor asigurărilor, eforturile de a conferi mai multă putere OMS continuă să se confrunte cu rezistenţă.

În ultimele luni, statele americane Louisiana şi Florida au adoptat legi care prevăd că oficialii de stat nu se vor supune directivelor OMS, iar alte state, precum Oklahoma, iau în considerare legi similare.

Pe data de 8 mai, procurorii generali din 22 de state americane au semnat o scrisoare adresată preşedintelui Joe Biden în care îl îndeamnă să nu semneze acordurile OMS şi în care afirmă că se vor opune oricăror încercări ale OMS de a stabili politica de sănătate publică în statele lor.

"Deşi cea mai recentă versiune este mult mai bună decât versiunile anterioare, este încă extrem de problematică", au scris procurorii generali.

"Mai mult, natura fluidă şi opacă a acestor proceduri ar putea permite revenirea celor mai flagrante prevederi din versiunile anterioare.

"În cele din urmă, scopul acestor instrumente nu este de a proteja sănătatea publică. Este acela de a ceda autoritatea către OMS - în special directorului său general - pentru a restricţiona drepturile cetăţenilor noştri la libertatea de exprimare, la viaţa privată, la circulaţie (în special la călătoriile transfrontaliere) şi la consimţământul informat".

Pe fondul acestei reticenţe, OMS a făcut un pas înapoi în ceea ce priveşte unele dintre cele mai controversate măsuri. Administraţia Biden este implicată în negocierea Tratatului OMS şi şi-a exprimat sprijinul pentru acesta, dar nu şi-a declarat intenţia fermă de a-l semna.

Ultimul proiect

Din ultimul proiect a fost eliminată o prevedere conform căreia naţiunile membre "recunosc OMS ca fiind autoritatea de îndrumare şi coordonare a răspunsului internaţional în domeniul sănătăţii publice" şi se angajează să urmeze directivele OMS în timpul unei urgenţe sanitare. Acest proiect prevede, de asemenea, că recomandările OMS nu sunt obligatorii.

În proiectul anterior al RSI, OMS a solicitat competenţe asupra "tuturor riscurilor cu potenţial de a avea un impact asupra sănătăţii publice". Ultimul proiect încearcă să limiteze autoritatea OMS la ceea ce a fost până acum, şi anume la răspândirea bolilor.

Cu toate acestea, conceptul global de "One Health" rămâne în Tratatul privind pandemiile, ceea ce ar putea extinde autoritatea OMS în noi domenii, inclusiv încălzirea globală, mediul înconjurător, agricultura şi aprovizionarea cu alimente.

De asemenea, din ultimul proiect a fost retras un limbaj care elimina respectul pentru libertatea personală în favoarea "echităţii".

Enumerată printre principiile de bază ale acordului RSI, sintagma "respectarea deplină a demnităţii, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ale persoanelor" fusese eliminată în proiectele anterioare şi înlocuită cu "principiile echităţii, incluziunii, coerenţei".

În proiectul actual se afirma că părţile vor respecta în continuare drepturile şi libertăţile individuale, dar vor urmări, de asemenea, obiectivele colective de "echitate şi solidaritate". Acest aspect devine deosebit de important atunci când vine vorba de eforturile statelor membre de a forţa oamenii să se vaccineze pentru a-şi păstra locul de muncă - aşa cum s-a întâmplat în multe ţări în timpul pandemiei de Covid, când guvernele au ordonat angajatorilor privaţi şi de stat să concedieze angajaţii care nu fac vaccinul anti-Covid sau nu se supun unor teste frecvente, adesea zilnice.

Multe ţări şi mai multe oraşe din SUA au instituit certificate de vaccinare care au interzis persoanelor nevaccinate să intre în anumite locuri publice, cum ar fi muzeele şi restaurantele. Austria a adoptat o lege în timpul pandemiei care incrimina refuzul vaccinării.

Acordurile OMS au fost, de asemenea, criticate pentru promovarea cenzurii, obligând statele membre să ia măsuri pentru a "contracara dezinformarea şi dezinformarea" cu privire la pandemii.

În timpul pandemiei COVID-19, guvernele, organizaţiile media şi companiile hi-tech au colaborat pentru a reduce la tăcere rapoartele conform cărora virusul ar fi putut proveni dintr-un laborator din China şi că vaccinurile anti-Covid nu au împiedicat răspândirea virusului sau că acestea ar putea avea efecte secundare dăunătoare sau chiar fatale.

Alte prevederi care au fost atenuate includ un efort de a plasa OMS în centrul unui sistem global de supraveghere pentru a urmări potenţialele boli, reglementări pentru a accelera producţia de vaccinuri, cerinţe pentru paşapoartele digitale de sănătate, angajamente din partea statelor membre de a finanţa infrastructura extinsă a OMS pentru pandemii şi transferul de tehnologie şi resurse medicale de la ţările bogate către ţările sărace, inclusiv către China.

Rămânând în cadrul acordurilor sunt stipulări potrivit cărora OMS este "autoritatea de conducere şi coordonare a activităţii internaţionale în domeniul sănătăţii", conferindu-i directorului general al OMS puterea de a declara o urgenţă pandemică.

Iniţăiatorii sugerează că acordurile OMS stabilesc că măsurile luate de guverne în timpul pandemiei COVID-19 - inclusiv lockdown-uri, restricţii de călătorie, închiderea şcolilor, cenzură şi vaccinări forţate - sunt răspunsuri legitime la o pandemie.

"Propunerile pornesc de la premisa că gama de intervenţii anti-Covid, care au fost întreprinse în timpul pandemiei, reprezintă un model adecvat pentru a direcţiona comportamentul viitor de răspuns la pandemie", au scris aceştia.