Orban, despre decizia CCR: Dacă vine Parlamentul şi stabileşte data alegerilor iunie 2022, ce se întâmplă?
Ludovic Orban - gov.ro (Epoch Times România)
Premierul Ludovic Orban a catalogat drept foarte stranie decizia prin care CCR a stabilit că Parlamentul este cel care decide data alegerilor parlamentare, subliniid că în cazul în care Legislativul nu vrea să stabilească data respectivă "nu ai ce să le faci parlamentarilor" şi aceştia pot rămâne în funcţii cât vor ei.
„Chiar sunt curios ce se întâmplă. Dacă vine Parlamentul şi dă o lege prin care stabileşte data alegerilor iunie 2022, ce se întâmplă? În ce situaţie suntem?”, a punctat Orban.
Liderul PNL a mai reamintit că "PSD-iştii au declarat public că vor amânarea alegerilor" atunci când Guvernul a stabilit ca alegerile parlamentare să aibă loc pe 6 decembrie.
"Noi am stabilit data alegerilor în baza prevederilor Constituţiei şi în baza prevederilor legii aflate în vigoare. Eram obligaţi să facem lucrul acesta, că astea sunt prevederile legii. Deci ai data de 6 decembrie că trebuie să ţii cont de două elemente constituţionale: durata mandatului de parlamentar, care e de 4 ani şi expiră pe 20 decembrie, şi termenul constituţional de maxim 20 de zile de la data alegerilor, în care preşedintele convoacă Parlamentul nou ales pentru prima şedinţă de depunere a jurământului.
Deci astea sunt prevederile. Mandatele expiră pe 20, noi am stabilit data de 6 decembrie.
Decizia CCR care mi se pare la fel de stranie ca multe alte decizii.
În plus, gândiţi-vă că parlamentarii nu răspund pentru voturile politice din mandat, deci dacă Paramentul nu poate stabili data alegerilor, că nu vin parlamentarii la cvorum şi nu se poate adopta legea, ei nu răspund. Şi rămân în funcţie. Ce faci?
A acceptat CCR să stabilească ei data alegerilor... Dacă Parlamentul nu poate să stabilească data alegerilor nu ai ce să le faci parlamentarilor. Mi se pare ceva foarte straniu, foarte ciudat.", a adăugat premierul.
Reamintim că CCR a respins, marţi, sesizarea preşedintelui Iohannis privind legea potrivit căreia data alegerilor parlamentare din acest an o stabileşte Parlamentul, şi nu Guvernul aşa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani. Legea respectivă fusese iniţiată de PSD, ALDE şi UDMR şi adoptată în aceeaşi zi, pe 27 iulie, atât de Senat, cât şi de Camera Deputaţilor.
