„Pasta” nucleară din stelele neutronice ar putea fi cel mai rezistent material din univers

Simulările sugerează că substanţa teoretică este de 10 miliarde de ori mai puternică decât oţelul.
Stea neutronică (Casey Reed/Penn State University, Wikimedia Commons)
Maria Caubin
22.09.2018

„Pasta” nucleară, un material care s-ar găsi în stelele cunoscute sub numele de „stele neutronice”, ar fi de 10 miliarde de ori mai rezistentă decât oţelul, potrivit studiului publicat de revista Science News.

O stea neutronică este un tip de rămăşiţă a colapsului gravitaţional al unei stele masive într-o supernovă de tip II, de tip Ib sau de tip Ic. Asemenea stele sunt formate aproape în întregime din neutroni - particule subatomice fără sarcină electrică şi cu mase similare cu cele ale protonilor – fiind formate „dintr-un material foarte, foarte dens”, spune co-autorul studiului Charles Horowitz fizician la Universitatea din Indiana, Bloomington. „Densitatea ei ar fi de 10 miliarde de ori mai mare decât densitatea apei.”

„Stelele neutronice”, specifică Horowitz, generează materiale cu proprietăţi speciale.

„Pasta” nucleară se găseşte la un kilometru de la suprafaţa stelei neutronice şi se numeşte astfel deoarece crează clustere de forme care amintesc de fidea, gnocchi, lasagne sau spaghete.

 (M.E. Caplan and C.J. Horowitz/Reviews of Modern Physics 2017)
(M.E. Caplan and C.J. Horowitz/Reviews of Modern Physics 2017)

Simulările anterioare au evidenţiat faptul că crusta exterioară a unei stele neutronice este mult mai rezistentă decât oţelul, în timp ce scoarţa interioară, în care este ascunsă „pasta” nucleară, a rămas până în prezent un teritoriu necunoscut.

„Acum, ceea ce au observat [cercetătorii] este că scoarţa interioară este şi mai rezistentă”, a declarat astrofizicianul Constança Providência de la Universitatea Coimbra din Portugalia.

În prezent, oamenii de ştiinţă îşi continuă cercetările în această direcţie în cadrul instalaţiilor terestre specializate, cum ar fi Observatorul interferometru laser de unde gravitaţionale, cunoscut sub acronimul LIGO (din engleză Laser Interferometer Gravitaţional-Wave Observatory).

Articol ştiinţific de referinţă: Elasticity of nuclear pasta

Phys. Rev. Lett.

M. E. Caplan, A. S. Schneider, and C. J. Horowitz

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor