Pentru milioane de chinezi, sărbătoarea de Anul Nou aduce o mare tristeţe
Persecuţia contra Falun Gong.
În fiecare an, ceea ce îşi doreşte cel mai mult Gao Hongmei este un apel telefonic. Într-o conversaţie care uneori se întindea ore întregi, ea stătea de vorbă de Anul Nou Chinezesc cu mama ei din China, pe care a văzut-o în persoană ultima oară în urmă cu 12 ani, înainte de a părăsi ţara.
Dar anul acesta, distanţa nu a fost singurul lucru care le-a ţinut departe.
Gao, originară din provincia Jilin din nord-estul Chinei, şi mama ei, Hu Yulan, practică Falun Gong, o disciplină spirituală suprimată brutal de regimul chinez. În mai anul trecut, Hu a fost arestată pentru distribuirea unor materiale legate de Falun Gong vecinilor săi. Autorităţile au pus-o sub acuzare oficial pe Hu Yulan în iulie. Imediat după aceea a primit cinci ani de închisoare pentru diseminarea de informaţii cu care Partidul nu este de acord. La momentul respectiv, ea mai avea o pedeapsă cu suspendare de trei ani pentru o „infracţiune” similară comisă în 2018.
Când pandemia era în curs de desfăşurare, gardienii au interzis vizitele familiei şi au refuzat să accepte hainele de iarnă pe care familia lui Hu Yulan le trimisese sperând că o vor ajuta să nu îngheţe prin puşcăriile brutale ale Chinei.
„Vor numai bani”, a spus fiica ei, Gao, într-un interviu din New York, unde locuieşte acum. „Toată lumea ştie că lucrurile se obţin pe bani grei în închisoare, nu?”.
Disciplina Falun Gong propune un sistem de valori bazat pe trei principii - adevăr, compasiune, toleranţă -, împreună cu un set de cinci exerciţii lente, de genul gimnasticii chineze tradiţionale taichi. Disciplina a fost făcută publică în 1992, câştigând repede o popularitate imensă în China, datorită rădăcinilor culturale adânci ale civilizaţiei chineze. În 1996, un canal oficial de televiziune chinez estima existenţa unui număr masiv de practicanţi - situat între 70 şi 100 de milioane.
Deşi disciplina fusese iniţial promovată de autorităţile locale, ştirea a schimbat complet modul de raportare a Partidului la practicanţi. Ceea ce iniţial era tolerat, a devenit peste noapte inamicul public numărul unu al liderilor comunişti, care s-au simţit ameninţaţi de popularitatea disciplinei. În 1999, după încercări nereuşite de a face oamenii să renunţe la practică prin presiuni punctuale şi localizate, regimul a lansat o campanie brutală la nivel naţional pentru eradicarea acesteia.
Poveşti extrem de asemănătoare cu cea a lui Gao sunt nenumărate în toată China, şi ele au spulberat speranţa că pandemia ar fi putut încetini sălbăticia suprimării credinţei de către regimul ateist.
În 2020, potrivit Minghui, un site care documentează abuzurile comise împotriva practicanţilor Falun Gong, au existat peste 15.000 de cazuri documentate în care practicanţi Falun Gong au fost arestaţi sau hărţuiţi de poliţie, 622 fiind condamnaţi pentru credinţa lor.
Dintre cei persecutaţi, aproape 1.200 erau vârstnici având peste 65 de ani, iar 17 dintre ei erau în vârstă de 90 de ani sau peste.
„Nu au făcut nimic greşit”
În timp ce comunităţile chineze din întreaga lume inaugurează Anul Boului, un număr greu de estimat de supravieţuitori precum Gao, care au reuşit să fugă în străinătate, urmăresc cu sufletul la gură soarta rudelor lăsate în urmă, aşteptând semne că familiile lor mai sunt în viaţă.
„Anul Nou Lunar este un moment pentru reuniuni de familie. Dar câte familii au fost sfâşiate în China?” întreabă Wang Jing, o practicantă Falun Gong care a fugit în Statele Unite din oraşul Dalian.
În iunie anul trecut, poliţia a pătruns în casa familiei lui Wang fără mandat de percheziţie şi l-a arestat pe soţul ei, Ren Haifei, de asemenea practicant. Printre obiectele de valoare pe care le-au confiscat se numărau 550.000 de yuani (85.164 USD) în numerar şi carduri de memorie şi unităţi flash în valoare de 200.000 de yuani (30.969 USD). Ren a fost bătut brutal de poliţişti, în urma relelor tratamente, fiind diagnosticat cu insuficienţă renală şi cardiacă.
Citiți și Patru inimi primite în zece zile. Industria jafului de organe al Chinei comuniste merge înainte
Dar Partidul este "milostiv". După ce l-a rupt în bătaie pe Ren Haifei, l-a trimis la spital să fie internat de urgenţă. Pe banii lui. A stat internat 19 zile, după care a fost trimis la închisoare.
Ren Haifei, în vârstă de 45 de ani, a reuşit să dezvăluie acest episod doar în septembrie, în timpul unei convorbiri telefonice cu avocatul său. Până atunci - din iunie până în septembrie - fusese ţinut incommunicado - fără să poată sufla o vorbă familiei despre faptul că mai era în viaţă.
Arestarea lui Ren a fost o lovitură uriaşă pentru familie. Soacra lui Wang, care are peste 70 de ani şi locuieşte într-o altă provincie, a suferit un accident vascular cerebral la aflarea veştii. Acum este pe jumătate paralizată.
Partidul îl avea în vizor de mai mult timp pe Ren. El mai petrecuse şapte ani şi jumătate în închisoare - unde cunoscuse mâna de fier cu care regimul comunist îi tratează pe cei care sunt încăpăţânaţi - fiind supus unor numeroase rele tratamente, inclusiv hrănire forţată printr-un tub - o metodă de tortură folosită uzual în închisori. În prezent deţinut, fără să fie acuzat, Ren a dezvoltat simptome de diabet, potrivit soţiei sale.
„Soţul meu încearcă doar să-şi susţină credinţa, să fie o persoană mai bună”, a spus Wang. „Mă deprimă când mă gândesc că practicanţii Falun Gong sunt persecutaţi de Partidul Comunist cu impunitate, numai pentru motivul că sunt buni.”
Wang Jing şi soţul ei Ren Haifei Dalian, Liaoning, în aprilie 2012. (Wang Jing)
La fel ca în cazul lui Gao, familia lui Ren din China n-a fost lăsată să-l vadă sau să-i trimită vreun pachet. Când Wang a sunat din New York pentru a întreba despre Ren, centrul de detenţie a refuzat să dezvăluie vreun amănunt, spunând că nu-i pot verifica identitatea.
"Ei au folosit virusul ca scuză pentru a bloca comunicarea cu exteriorul ... pe termen nelimitat”, a spus ea.
Mama lui Gao a împlinit 75 de ani pe 24 ianuarie. Sărbătoarea a găsit-o în centrul de detenţie Jilin. Gao a sunat la toate numerele închisorii pe care le-a găsit pentru a încerca să o contacteze şi i-a trimis scrisori. Nu va şti dacă acestea au ajuns la mama sa decât dacă ea va reuşi să scape cu viaţă din puşcărie.
Gao şi-a pierdut tatăl în noiembrie 2020. În timpul ultimului lor apel telefonic, în aprilie, tatăl ei i-a spus de mai multe ori „tatăl îţi simte lipsa”, unul dintre rarele momente în care tatăl ei - care era, asemenea multor chinezi, introvertit - şi-a exprimat sentimentele. Gao a aflat mai târziu că, după ce a pus jos telefonul, tatăl ei a izbucnit într-un hohot de plâns atât de disperat încât unul dintre vecini i-a bătut la uşă, auzindu-l prin perete.
Durerea de a fi separată de tatăl aflat singur şi la capătul puterilor, precum şi de a lipsi de la înmormântarea lui, o bântuie pe Gao până în ziua de azi, a mărturisit ea.
Un an nou dur
Chen Fayuan, în vârstă de 16 ani, studiază în New York. A început să se îngrijoreze în momentul în care a remarcat că trecuseră trei zile fără să primească vreun telefon de la părinţi. Când a verificat site-ul web Minghui, a fost şocată să vadă numele părinţilor săi menţionat într-un raport privitor la un raid efectuat de miliţia chineză în oraşul său natal, Changsha. Cuplul se număra printre cei aproximativ zece practicanţi Falun Gong care stăteau de vorbă acolo în acel moment.
„M-a apucat plânsul”, a spus ea pentru Epoch Times. Chen nu are familie în SUA şi singurul ei sprijin sunt profesorii şi prietenii. Nu a luat legătura cu alţi membri ai familiei, pentru a nu-i pune pe listele de urmărire. Convorbirile telefonice cu străinătatea, în cazuri de acest, gen sunt îndeobşte monitorizate şi nu ştie cum se descurcă bunicii ei cu situaţia.
"Anul acesta va fi greu de trecut", constată Chen cu înţelepciunea unui adult de 70 de ani.
Chen Fayuan la cinci ani cu mama ei Huang Zhimin în Changsha, provincia Hunan, China, în jurul anului 2010. (Minghui.org)
Chen mai ţine să ne spună că numele ei (Fayuan, format din două particule Fa şi Yuan) vesteşte că purtătorul este o persoană care are "predestinare cu Calea” - cu felul de a fi al Universului, denumită şi "Legea", o referinţă la învăţăturile antice budiste şi taoiste, dar şi la cele ale disciplinei Falun Gong.
În copilărie, în China, Chen se temea să îşi spună numele complet - din cauza presiunii puse de Partidul Comunist asupra tuturor celor care amintesc de Divin. Şcoala ei primară plasase panouri în care convingerile familiei sale erau înfierate, iar directorul de la şcoala medie unde mergea ţinea, în faţa întregii şcoli, discursuri de condamnare a "elementelor retrograde" din societatea chineză.
Chen îndeamnă oamenii din întreaga lume să nu treacă cu vederea persecuţia, despre care spune că încalcă valori umane fundamentale.
Cu toată dispariţia bruscă a familiei sale, adolescenta este hotărâtă să rămână plină de speranţă. „Cerul se va limpezi după furtună”, spune ea. De altfel şi Wang împărtăşeşte aceeaşi încredere. Spune că dacă reuşeşte printr-un miracol să vorbească din nou cu soţul ei, are să-i spună: „Dacă nu-ţi pierzi speranţa, zorii nu pot fi departe”.
