Peste 370 de răniţi în timpul unor demonstraţii de masă în Beirut
Demonstraţii în Beirut, Liban (Anwar Amro/AFP via Getty Images)
Echipele de paramedici libieni au tratat peste 370 de persoane rănite în timpul confruntărilor ce au durat mai multe ore între forţele de securitate şi protestatari. Ciocnirile au zguduit centrul Beirutului sâmbătă seara.
Incidentele au marcat cea mai violentă noapte din ultimele luni de proteste. Din luna octombrie, Libanul este tulburat de proteste relativ paşnice împotriva regimului, generate de corupţie.
Ziua de duminică a fost marcată de ieşirea unui număr important de persoane în stradă în apropierea Parlamentului.
Oamenii şi-au îndreptat furia, de asemena, către sistemul financiar - care a restricţionat accesul la economii - numeroase persoane vandalizând faţada asociaţiei bancare sâmbătă seara.
Reuters transmite că asociaţia Crucea Roşie Libaneză a declarat că a tratat 220 de persoane rănite aparţinând ambelor părţi aflate în conflict, sâmbătă, 80 fiind spitalizate. Apărarea civilă a declarat că a acordat primul ajutor altor 114.
Forţele de securitate au declarat că 142 de poliţişti au fost răniţi.
Poliţia a folosit gaze lacrimogene şi tunuri de apă pentru a dispersa mulţimea. Forţele de ordine au urmărit sute de bărbaţi şi femei în apropierea Parlamentului libanez până târziu în noapte.
Protestatarii au aruncat cu pietre, garduri de oţel şi ghivece de flori, scandând lozinci împotriva preşedintelui Parlamentului şi a ministrului de Interne din Liban.
Human Rights Watch a declarat că Poliţia anti-revoltă a tras cartuşe cu gloanţe de cauciuc şi gaze lacrimogene în capul unor protestatari, rănind în zona ochilor câţiva protestatari.
Premierul libanez Saad al-Hariri, care a demisionat din funcţie în luna octombrie, a declarat că există o modalitate „de a calma furtuna populară”, îndemnând la formarea unui nou guvern.
Protestele, care durează de câteva luni, l-au împins pe Hariri să demisioneze şi politicienii au eşuat să formeze un nou guvern. Între timp, criza economică libaneză s-a adâncit: lira şi-a pierdut aproape jumătate din valoare, deficitul de dolari a crescut preţurile şi încrederea în sistemul bancar s-a prăbuşit.
