Pleacă Costache, vine Tătaru. Iohannis anunţă numirea noului ministru. Plus alte măsuri de combatere a pandemiei

Klaus Iohannis
Klaus Iohannis (presidency.ro)

Ieşit în conferinţă de presă după demisia ministrului Sănătăţii, preşedintele Iohannis a anunţat, joi, că a semnat decretul de revocare din funcţie a lui Victor Costache precum şi pe cel de numire în funcţia de ministru a secretarului de stat Nelu Tătaru, acesta urmând să depună jurământul astăzi.

De asemenea, şeful statului a mai anunţat că va lua parte astăzi, începând cu ora 17.00, la o video conferinţă cu membrii Consiliului UE, dedicată combaterii crizei provocate de epidemia de coronavirus.

Iohannis a precizat că în cadrul acestor discuţii va aborda priorităţile României, mai exact, accesul la echipamente medicale şi de protecţie, în condiţiile în care Comisia Europeană a demarat proceduri pentru achiziţia în comun a ţărilor UE de echipamente pentru combaterea pandemiei.

Preşedintele a reamintit că la nivel european s-a decis în baza unui proiect aprobat în timpul preşedinţiei României constituirea unei rezerve strategice de echipamente medicale în cadrul unui mecanism european comun de răspuns la dezastre, şi că ţara noastră este primul stat membru al UE care a primit acceptul Comisiei pentru constituirea acestei rezerve a UE pe teritoriul său.

Redăm mai jos declaraţia preşedintelui:

"Am primit în cursul acestei dimineţi de la premierul Ludovic Orban propunerea pentru numirea domnului Nelu Tătaru în funcţia de ministru al Sănătăţii. Am luat act de demisia domnului Costache şi am semnat decretul de numire a noului ministru. Domnul Tătaru cunoaşte foarte bine care este situaţia în acest moment în sistemul sanitar şi trebuie să ia urgent toate măsurile necesare pentru combaterea răspândirii infectării cu noul coronavirus. Domnul Tătaru va depune jurământul în cursul acestei zile.

Aşa cum ştiţi, începând cu ora 17:00, voi participa la o videoconferinţă cu membrii Consiliului European, dedicată măsurilor legate de combaterea efectelor pandemiei COVID-19.

Pandemia afectează puternic toate statele membre ale Uniunii şi este nevoie de acţiune comună susţinută la nivelul Uniunii pe multiple paliere pentru a încerca să limităm, pe cât posibil, efectele negative ale acestei crize.

Din perspectiva noastră, a României, şi a priorităţilor noastre în gestionarea provocărilor pe care le-a determinat epidemia de COVID-19, intenţionez să subliniez, în cadrul acestor discuţii, o serie de aspecte deosebit de importante pentru noi:

În primul rând, la nivelul Uniunii, prin intermediul Comisiei Europene, au fost demarate proceduri de achiziţii în comun de echipamente şi dispozitive medicale necesare gestionării epidemiei. Este vorba de mănuşi, echipamente de protecţie, ventilatoare şi echipamente de laborator.

Având în vedere că situaţia s-a deteriorat rapid şi în ţara noastră în ultimele zile, a devenit crucială dezvoltarea urgentă a procedurilor de achiziţii comune ale Uniunii lansate pentru echipamente medicale.

Este important ca aceste proceduri să fie finalizate cât mai repede cu putinţă, pentru ca statele membre interesate, adică şi noi, şi România, să poată intra rapid în posesia acestor produse.

De asemenea, la nivel european s-a decis, în baza unui proiect aprobat în timpul Preşedinţiei noastre la Consiliul Uniunii Europene, constituirea unei rezerve strategice de echipamente medicale, în cadrul Mecanismului European de Protecţie Civilă, un mecanism european destinat prevenirii, pregătirii şi reacţiei Uniunii Europene la diferite crize şi dezastre, cum este epidemia cu care ne confruntăm.

Foarte important, România este primul stat membru al Uniunii care a primit acceptul Comisiei Europene de a demara procedurile de achiziţie necesare pentru constituirea acestei rezerve a Uniunii Europene pe teritoriul ţării noastre.

Într-o primă etapă, achiziţia derulată de România, în numele Uniunii Europene, în limita sumei de 10 milioane de euro, va viza echipamente medicale de protecţie – măşti şi costume individuale de protecţie - şi ventilatoare. Această procedură se desfăşoară independent de achiziţiile făcute direct de Comisie, dar, evident, că atunci când aceste materiale vor fi disponibile, vom putea şi noi, în România, să solicităm o parte din această rezervă strategică.

Voi prezenta în cadrul videoconferinţei eforturile pe care România le face deja în proiect, discuţiile cu furnizorii fiind deja demarate, voi solicita o finanţare mai consistentă pe acest program şi voi arăta disponibilitatea României de a se implica mai mult şi în alte zone din acest mecanism.

În altă ordine de idei, le voi transmite partenerilor noştri din Uniune că avem nevoie de lanţuri de aprovizionare funcţionale pentru a asigura accesul adecvat al cetăţenilor noştri la bunurile esenţiale, iar pentru aceasta trebuie eliminate barierele din lanţurile de aprovizionare şi evitarea apariţiei altor blocaje.

În acelaşi timp, libera circulaţie a bunurilor este esenţială şi pentru menţinerea în parametri funcţionali a activităţii economice, care este supusă, la acest moment, unor limitări importante.

Comisia Europeană a elaborat deja o serie de recomandări în acest sens, menite să faciliteze transportul de mărfuri în interiorul Uniunii Europene.

Un alt aspect pe care îl voi menţiona se referă la repatrierea cetăţenilor români aflaţi în prezent fie în afara Uniunii, fie în state membre şi care, din motive obiective, doresc să revină în România.

Este importantă cooperarea tuturor pentru a putea permite revenirea cetăţenilor europeni în ţările lor de origine, mai ales în condiţiile în care multe state au impus restricţii de circulaţie.

Cea mai vulnerabilă categorie continuă să fie lucrătorii noştri mobili, în special lucrătorii detaşaţi şi cei sezonieri.

Noi facem tot posibilul pentru a le asigura întoarcerea în siguranţă acasă. Cu toate acestea, nu este o sarcină uşoară, având în vedere numărul totuşi semnificativ de cetăţeni şi restricţiile impuse peste tot în Europa.

Nu în ultimul rând, voi sublinia şi necesitatea identificării unor soluţii de atenuare a efectelor produse de această criză în plan economic, dar şi social. Efectele negative ale acestei pandemii asupra activităţii economice se fac resimţite la nivelul tuturor statelor membre şi situaţia, din păcate, se înrăutăţeşte constant.

România, ca şi alte state membre, este puternic afectată de această criză, mai ales în sectorul industrial, şi, prin urmare, avem mare nevoie de o acţiune coordonată la nivelul Uniunii.

În acelaşi timp, consider că este important să începem să gândim o strategie de recuperare post-criză. Comisia Europeană trebuie încurajată, trebuie să înţeleagă că trebuie dezvoltat un plan de acţiune, bazat pe o evaluare cuprinzătoare a consecinţelor şi a posibilelor instrumente aplicabile tuturor statelor membre pentru sprijinirea recuperării.

Uniunea Europeană în ansamblul său şi fiecare stat membru în parte traversează, în aceste momente, o perioadă extrem de dificilă.

Ne confruntăm cu o realitate care devine cu fiecare zi mai dramatică şi suntem forţaţi să ne adaptăm rapid şi să găsim cele mai bune soluţii pentru toţi cetăţenii noştri.

Sunt convins că proiectul european va ieşi întărit din această grea încercare, iar noi vom înţelege, o dată în plus, cât de importante sunt valorile, libertăţile şi credinţele care ne unesc şi pe care, de multe ori, uităm să le apreciem cum se cuvine.

Dragi români,

În finalul acestei declaraţii, vreau să reiau apelul meu către toţi românii.

Respectaţi, vă rog, dragi români, restricţiile impuse de autorităţi!

Staţi acasă, pentru că doar aşa putem să ne protejăm sănătatea! Cu cât reuşim acum mai bine să ţinem sub control şi să limităm răspândirea coronavirusului, cu atât mai repede vom putea să revenim cu toţii la activităţile cărora le simţim acum lipsa!

Ştiu că este greu, dar numai făcând aceste sacrificii vom câştiga lupta cu acest inamic extrem de periculos!"