Poliţia sârbă arestează 71 de persoane după tulburările din Belgrad

Poliţia sârbă a reţinut 71 de persoane după confruntările din timpul celei de-a patra nopţi de proteste împotriva preşedintelui sârb.

Valul de proteste a fost generat iniţial de planurile lui Alexander Vucic de reintroducere a unei carantine severe ca măsură împotriva creşterii numărului de îmbolnăviri cauzate de virusul Wuhan.

Paisprezece poliţişti au fost răniţi în timpul ciocnirilor, vineri seară, când sute de manifestanţi au încercat să ia cu asalt clădirea parlamentului din centrul Belgradului, a declarat sâmbătă directorul poliţiei, Vladimir Rebic. Mulţi manifestanţi şi chiar mai mulţi reporteri au fost, de asemenea, răniţi în timpul ciocnirilor.

Sute de persoane s-au adunat sâmbătă noaptea din nou să protesteze, fără să se înregistreze incidente.

Mass-media sârbă a raportat că printre cei reţinuţi se numără un fost parlamentar şi unul dintre liderii protestatarilor, politicianul de dreapta Srdjan Nogo.

Protestatarii care au sfidat interdicţia anti-virus, ce interzicea adunările, au aruncat sticle, pietre şi coctailuri Molotov către poliţia care păzea clădirea parlamentului. Trupele de poliţie au răspuns cu gaze lacrimogene şi grenade flash-bang pentru a dispersa mulţimea.

Ciocniri similare au izbucnit de două ori la începutul acestei săptămâni. Protestele au început când preşedintele Aleksandar Vucic, a anunţat intenţia de a introduce din nou măsuri severe de restricţionare a mişcării în acest weekend, pentru a reduce creşterea numărului cazurilor noi de îmbolnăviri cauzate de COVID-19 din Serbia.

Ulterior, Vucic a schimbat planul de impunere a carantinei. Autorităţile au interzis întâlnirile a peste 10 persoane în Belgrad şi au scurtat programul de lucru al întreprinderilor.

Mulţi sârbi îl acuză din ce în ce mai vehement pe Vucic şi guvernul său că au lăsat criza de virus să scape de sub control, pentru a organiza alegeri parlamentare pe 21 iunie, care au favorizat partidul de guvernământ.

Vucic a negat acest lucru, deşi autorităţile au relaxat restricţiile de mişcare înainte de vot, permiţând mulţimi masive la meciuri de fotbal, tenis şi cluburi de noapte.

Autorităţile au raportat sâmbătă 12 noi decese cauzate de virusul Wuhan şi 354 noi infecţii, deşi au existat incertitudini tot mai mari cu privire la exactitatea cifrelor oficiale.

Serbia are oficial peste 18.000 de infecţii confirmate şi 382 de decese din martie. Autorităţile medicale au avertizat că spitalele sârbe sunt aproape pline din cauza creşterii recente a numărului de cazuri.

Vucic a susţinut că servicii de securitate străine (nespecificate) au fost implicate în tulburări şi a promis că nu va fi răsturnat de mulţimile de pe străzi. Între timp, unii lideri ai opoziţiei dau vina pentru violenţe pe grupuri despre care afirmă că sunt controlate de guvern pentru a discredita protestele paşnice.

Potrivit unui comunicat oficial, printre cei reţinuţi există cetăţenii străini, inclusiv persoane din Muntenegru, Bosnia, Marea Britanie şi Tunisia.

Vladimir Rebic a spus că poliţia observă „elemente străine care radicalizează protestele”.

Publicaţii tabloide pro-guvernamentale din Serbia, ce au legături cu guvernul, au susţinut că serviciile de informaţii ruseşti ar fi în spatele tulburărilor menite să destabilizeze ţara în timp ce se depun eforturi occidentale pentru a negocia un acord care să normalizeze relaţiile cu Kosovo, fosta provincie a Serbiei pe care Belgradul încă nu o recunoaşte.

Serbia este unul dintre aliaţii ruşi în Europa, cu legături slave tradiţionale. Ţara încearcă să adere la Uniunea Europeană după ani de criză şi războaie din anii '90. Grupurile naţionaliste şi de dreapta din Serbia se opun aderării la UE şi doresc în schimb legături mai strânse cu Rusia.

Ministerul rus de Externe a negat vehement orice implicare în ultimele proteste din Serbia.