Politico: Liderii europeni o lasă mai moale în privinţa Ucrainei. Germania, Franţa şi Italia fac deschideri către Moscova

După săptămâni întregi petrecute agitându-se cu privire la ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar zdrobi Ucraina, liderii vest-europeni sunt acum îngrijoraţi de ceea ce s-ar putea întâmpla dacă Ucraina chiar ar câştiga. Succesul recent al Ucrainei de a împinge trupele ruseşti în afara unor teritorii ocupate i-a determinat pe liderii din Franţa, Germania şi Italia să concluzioneze că o victorie ucraineană, cândva de neconceput, este acum o posibilitate clară, se arată într-o analiză publicată de Politico.

Chiar dacă liderii europeni simpatizează în mod public cu lupta Ucrainei şi, în unele cazuri, au făcut eforturi mari pentru a sprijini ţara, ei se tem, de asemenea, că ceea ce preşedintele francez Emmanuel Macron a numit săptămâna trecută o "umilire" a Rusiei ar putea crea un set complet nou de probleme, spun oficialii occidentali. Există chiar o mare îngrijorare că o victorie ucraineană ar putea destabiliza Rusia, făcând-o şi mai imprevizibilă şi determinând mai departe o posibilă normalizare a dependenţelor energetice. Acesta este motivul pentru care unele capitale vest-europene favorizează în linişte o rezolvare a conflictului care să "salveze faţa", chiar dacă aceasta costă Ucraina o parte din teritoriu.

Autorul analizei subliniază că, deşi Macron şi cancelarul german Olaf Scholz au declarat în repetate rânduri că ar fi de competenţa Ucrainei să stabilească condiţiile pentru o încetare a ostilităţilor, aceştia au subliniat recent preferinţa lor pentru o încetare a focului, cât mai curând posibil.

"Nu suntem în război cu Rusia", a declarat Macron într-un discurs rostit săptămâna trecută la Parlamentul European de la Strasbourg, subliniind că "datoria Europei este să fie alături de Ucraina pentru a obţine o încetare a focului, apoi să construiască pacea".

De asemenea, Macron a declarat că, după ce se va obţine pacea, Europa va trebui să construiască "noi echilibre de securitate" - genul de frază care declanşează semnale de alarmă în ţările din Europa Centrală şi de Est, unde este considerată un cod pentru recompensarea lui Putin de a avea un cuvânt de spus în ceea ce priveşte ceea ce se întâmplă pe teritoriul lor.

Scholz s-a exprimat într-o notă similară în timpul unei lungi conversaţii telefonice cu preşedintele rus Vladimir Putin, vineri. După convorbire, Scholz a declarat pe Twitter că a insistat asupra a trei puncte cu Putin, dintre care primul a fost: "Trebuie să existe o încetare a focului în Ucraina cât mai repede posibil".

O cerere ca Rusia să se retragă imediat şi să-şi retragă toate forţele de pe teritoriul ucrainean nu s-a numărat, în special, printre cele trei puncte. Într-un interviu acordat în weekend postului german de ştiri T-Online, Scholz, care a amânat trimiterea de armament greu în Ucraina, a declarat că Germania va continua să sprijine sancţiunile împotriva Rusiei, repetând în acelaşi timp apelul său pentru o soluţie diplomatică.

La rândul său premierul italian Mario Draghi a declarat, după ce s-a întâlnit cu preşedintele american Joe Biden la Washington săptămâna trecută, că este timpul să înceapă să se gândească la un acord de pace.

"Am convenit că trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina şi să punem presiune asupra Moscovei, dar şi să începem să ne întrebăm cum să construim pacea. Oamenii ... vor să se gândească la posibilitatea de a aduce o încetare a focului şi de a începe din nou nişte negocieri credibile. Aceasta este situaţia în acest moment. Cred că trebuie să ne gândim în profunzime cum să abordăm această problemă", a declarat el reporterilor, adăugând că efortul trebuie să includă şi Ucraina.

Chiar dacă subliniază sprijinul lor pentru Ucraina, faptul că liderii celor mai mari trei ţări din UE au adoptat puncte de discuţie aproape identice privind negocierile de pace, chiar în momentul în care Kievul are avantaj în lupta sa, sugerează că trioul încearcă să exercite presiuni asupra liderilor ucraineni pentru a negocia.

Până în prezent însă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a acceptat acest lucru.

"Vrem ca armata rusă să părăsească teritoriul nostru - nu suntem pe teritoriul rusesc. Nu îl vom ajuta pe Putin să salveze aparenţele plătind cu teritoriul nostru. Asta ar fi nedrept", a declarat Zelenski într-un interviu acordat, joi, postului public de radio şi televiziune RAI din Italia.

Macron căuta "în zadar" "o cale de ieşire pentru Rusia", a adăugat Zelenski.

Oficialii ucraineni susţin că orice concesie faţă de Moscova în privinţa teritoriului - inclusiv Crimeea - ar deschide uşa unor viitoare incursiuni ruseşti pe teritoriul lor.

Tonuri contrastante

Apelul liderilor europeni la discuţii cu Rusia contrastează cu politica americană. Secretarul Apărării, Lloyd Austin, a declarat, după o vizită la Kiev la sfârşitul lunii aprilie, că Washingtonul crede că Ucraina "poate câştiga".

Răspunzând la o întrebare referitoare la apelul lui Draghi la negocieri de pace, Karen Donfried, secretar de stat adjunct pentru Europa, a declarat că, deşi SUA credea că va fi rezolvat conflictul în cele din urmă prin diplomaţie, prioritatea administraţiei a rămas să ajute Ucraina să se apere singură.

"Astăzi ne concentrăm pe întărirea cât mai mult posibil a poziţiei Ucrainei pe câmpul de luptă, astfel încât, atunci când va veni momentul, Ucraina să aibă cât mai multe pârghii la masa negocierilor", a declarat ea vineri reporterilor.

Deocamdată, Washingtonul nu este îngrijorat de faptul că sprijinul european pentru coaliţia condusă de SUA care sprijină Ucraina slăbeşte. Un oficial american de rang înalt a subliniat că astfel de dezbateri europene nu sunt noi şi că există încă o unitate generală de scop, subliniind disponibilitatea unor ţări, de la Slovacia la Germania, de a furniza arme Ucrainei.

"Bineînţeles că suntem îngrijoraţi de o ruptură, dar cred că aliaţii înţeleg şi ei ce este în joc aici. Uitaţi-vă la UE. S-au certat ani de zile pe tema petrolului şi gazelor ruseşti, dar, dintr-o dată, cred că pot ajunge la o interdicţie? Este ceva istoric", a declarat oficialul.

Chiar şi aşa, diviziunile dintre cele mai mari ţări europene, membrii estici ai UE şi SUA sunt notabile şi nu se limitează doar la clasa politică.

Un sondaj recent realizat în 27 de ţări occidentale a relevat faptul că sprijinul pentru continuarea angajamentului diplomatic cu Rusia a fost semnificativ mai puternic în Italia, Germania şi Franţa decât în SUA sau Polonia. Aceeaşi tendinţă a fost evidentă şi în ceea ce priveşte chestiunea ajutorului înarmării Ucrainei, cu un sprijin mai slab în marile ţări din Europa de Vest.

Giuseppe Conte, fostul prim-ministru italian, care conduce în prezent Mişcarea 5 Stele din ţară, membră a coaliţiei largi a lui Draghi, a declarat că UE are nevoie de o "strategie mai ponderată".

"Întreaga UE, după această fază iniţială în care am sprijinit cu ajutor militar, ar trebui să se concentreze pe negocieri şi pe aplicarea de presiuni pentru o soluţie politică", a declarat el pentru publicaţia amintită.

Deşi este important ca Europa să nu "coboare garda" faţă de Putin, Conte a spus că UE nu ar trebui să piardă din vedere nici o realitate de bază: "Rusia este acolo şi va rămâne acolo".