Portavion al armatei chineze “pătrunde în zona de apărare a Taiwanului”
Taiwanul susţine că un portavion chinez a pătruns în “zona sa de identificare şi apărare”. Armata taiwaneză a monitorizat nava chineză, care se întorcea în China dintr-o călătorie în Hong Kong.
Avioane de luptă chineze J-15 aflate pe puntea portavionului Liaoning în Marea Bohai. (STR/AFP/Getty Images)
Ministerul taiwanez al Apărării Naţionale a precizat într-o declaraţie publicată miercuri că portavionul chinez de 60.000 de tone a pătruns în zona sa de identificare şi apărare (ADIZ) la ora locală 2:40 a.m. şi a schimbat direcţia înspre nord trecând prin partea vestică a Strâmtorii Taiwanului – partea chineză a strâmtorii.
Ministerul a declarat că monitorizează situaţia, precizând că nu a fost înregistrat nimic neobişnuit şi că cetăţenii Taiwanului nu ar trebui să fie alarmaţi.
Portavionul chinez Liaoning este capabil să navigheze cu o viteză maximă de 37 km pe oră şi să transporte 36 avioane de luptă.
Nava a sosit la sfârşitul săptămânii trecute în Hong Kong, o regiune administrativă specială a Chinei, pentru evenimente organizate cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a predării fostei colonii britanice sub controlul regimul comunist chinez. Portavionul construit în perioada sovietică a rămas în portul Hong Kong până în amiaza zilei de marţi, când a părăsit oraşul.
Este pentru a patra oară când portavionul Liaoning a navigat în apropierea teritoriului Taiwanului, pe care China îl consideră drept o provincie separatistă.
În 2 iulie, portavionul a navigat prin Strâmtoarea Taiwanului, în timp ce se îndrepta spre Hong Kong, forţând Taiwanul să trimită câteva avioane de luptă pentru a monitoriza nava.
În decembrie 2016, un grup maritim de luptă chinez, care includea portavionul Liaoning, a desfăşurat un exerciţiu cu muniţie reală în apele nord-estice ale Chinei, într-un spectacol de forţă desfăşurat pe fondul amplificării unui război al cuvintelor cu SUA cu privire la Taiwan. „Războiul” a fost declanşat când, la scurt timp după câştigarea alegerilor prezidenţiale, Donald Trump a vorbit la telefon cu preşedinta taiwaneză – o încălcare a protocolului diplomatic –, iar ulterior a dat de înţeles că Washingtonul nu va recunoaşte aşa-zisa politică a "unei Singure Chine", care cere recunoaşterea suveranităţii chineze asupra Taiwanului.
Deşi ulterior şi-a retras comentariile, asigurând Beijingul în privinţa angajamentului administraţiei sale faţă de politica "unei Singure Chine", Trump a continuat o politică de implicare în legăturile militare cu Taiwanul. La sfârşitul lunii iunie, SUA a aprobat vânzarea către Taiwan a unui pachet de arme în valoare de 1,42 miliarde de dolari, lucru care a înfuriat regimul comunist chinez. Acordul include rachete avansate şi torpile, pe lângă suportul tehnic oferit pentru un sistem radar de avertizare timpurie.
În 12 iunie, Panama a rupt legăturile cu Taiwanul în favoarea stabilirii unor relaţii oficiale cu Beijingul, acest lucru făcând ca numărul de ţări care recunosc în mod oficial Taiwanul ca o ţară suverană să ajungă la doar 20.
