Preşedintele taiwanez refuză propunerea Chinei de integrare sub principiul "o ţară, două sisteme"

Preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen.
Preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen. (Captură Foto)

Preşedintele Taiwanului a acuzat Beijingul că foloseşte promisiunea enunţată la preluarea Hong Kong-ului - „o ţară, două sisteme” - pentru a aduce provinciile chineze autonome în „pragul dezordinii”.

Tsai Ing-wen, preşedintele Republicii Taiwan, a refuzat joi propunerea Beijingului de a se alătura regimului comunist sub principiul „o ţară, două sisteme”.

Într-un discurs incendiar, Tsai a afirmat că sistemul pe care regimul comunist îl impune Hong Kong-ului a adus centrul financiar „la un pas de dezordine”.

Mai mult, Tsai a acuzat Beijingul că „foloseşte” principiul - pe care de fapt nu îl respectă - pentru a ameninţa „pacea şi stabilitatea regională” şi a Taiwanului, potrivit Fox News.

Conform promisiunii făcute Marii Britanii la preluarea Hong Kong-ului, sub motto-ul „o ţară, două sisteme”, fosta colonie britanică ar fi trebuit să menţină un sistem judiciar independent.

Dar în ultimii ani, regimul comunist a luat constant măsuri menite să submineze statul de drept din Hong Kong şi să îngrădească libertăţile civile ale locuitorilor marelui centru financiar din Asia de sud-est.

Ultimul episod al procesului de erodare l-a reprezentat încercarea regimului comunist de a impune oraşului o lege privind extrădarea, care ar fi permis capturarea suspecţilor din Hong Kong, învinuiţi în China, şi aducerea lor în faţa tribunalelor controlate de Partidul Comunist. Legea ar fi scurtcircuitat, practic, sistemul legislativ din Hong Kong construit de britanici şi ar fi impus dictatura partidului-stat din China.

Preşedintele Tsai afirmă că Beijingul se „foloseşte” de promisiunea privind principiul „o ţară, două sisteme”, dar de fapt este o sfidare din partea preşedintelui chinez Xi Jinping, care anunţa în ianuarie că Beijing-ul nu va tolera separatismul taiwanez. Liderul chinez a promis că va alipi Taiwanul folosind „orice mijloace necesare”, deşi pledează pentru "reunificare paşnică".

Tsai candidează în alegerile prezidenţiale din ianuarie şi pilonul principal al campaniei sale electorale este menţinerea independenţei Taiwanului în faţa presiunilor cu invazia din partea Partidului Comunist Chinez.

Candidatura lui Tsai a căpătat un impuls deosebit după ce materialele video care ilustrau abuzurile poliţiei asupra protestatarilor pro-democraţie din Hong Kong au ţinut prima pagină a publicaţiilor online din Asia.

Nici Rusia şi nici UE nu recunosc în prezent Taiwanul ca naţiune suverană, deşi după cel de-al Doilea Război Mondial mica ţară fondată de patriotul chinez Chan Kai Shek se afla în consiliul de Securitate al ONU.

SUA, în ciuda retoricii beligerante şi a traficului marinei militare americane în Strâmtoarea Taiwanului, nu recunoaşte un statut suveran pentru insulă.

Principalul oponent politic al lui Tsai, Han Kuo-yu - sprijinit de partidul Kuomintang - pledează pentru legături mai strânse cu China continentală.

Potrivit unui raport din iulie al The New York Times, Han, exprimând, de asemenea, scepticism cu privire la promisiunea de menţinere a celor „două sisteme”, a acuzat-o pe Tsai că nu a îmbunătăţit viaţa oamenilor şi insistă că legăturile mai strânse cu Beijingul vor ridica economia Taiwanului, fără să menţioneze controlul pe care regimul comunist îl va impune asupra insulei.