Pretinsul fiu al Regelui Mihai pierde din nou procesul

Dieter Stanzeleit, pretinsul fiu al Regelui Mihai (ovguide.com)
L.M.
25.03.2016

Cetăţeanul german Dieter Stanzeleit a pierdut definitv procesul în care cerea să fie recunoscut drept fiu al Regelui Mihai I, a decis, marţi, Curtea de Apel Bucureşti. "Respinge ca neîntemeiată, cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru a se pronunţa cu titlu preliminar. Respinge recursul", se arată în decizia Curţii de Apel Bucureşti, consecinţa fiind aceea că Dieter Stanzeleit, cetăţean german, pierde definitv procesul prin care a cerut să fie recunoscut ca fiu biologic al Regelui Mihai I al României.

Dieter Stanzeleit, în vârstă de 60 de ani, a devenit cunoscut în România în 1994, când a început o campanie prin care a încercat să demonstreze ca este fiul nelegitim al M.S. Mihai I de România. Eforturile sale s-au materializat în cele din urmă printr-o acţiune în justiţie, în Elveţia, unde acesta a cerut instanţei ca Majestatea Sa să fie supus tuturor expertizelor prin intermediul cărora s-ar putea demonstra paternitatea, inclusiv testul ADN.

În motivarea sa, petentul a precizat că a fost adoptat în 1945, în Germania, de soţii Stanzeleit şi că, în anii '50, mama sa adoptivă i-ar fi arătat o fotografie, făcută în România, când era foarte mic, spunându-i că este un "prinţ". De abia după evenimentele din 1989, mai precis, din 1994, pretendentul a început să demareze o serie de investigaţii personale, care să îi dovedească cine este de fapt. De asemenea, se specifică în concluziile Curţii de Justiţie din Geneva, Stanzeleit pretinde că a intrat în posesia unui raport al serviciilor secrete româneşti în care se vorbeşte despre faptul că o tânără din familia regală britanică, pe nume Nerisa Jane Irene Bowes-Lyon, care avea strânse legături cu Mihai I, a rămas însărcinată, iar în 1939 a dat naştere unui băiat, la spitalul mănăstirii din Sinaia. Dieter a adus la dosar şi declaraţiile câtorva persoane care au afirmat că l-au văzut, în perioada 1943-1944, pe Majestatea Sa Mihai I în compania unui băieţel în vârstă de 3-4 ani. În 1944, pe 25 august, pretinde Stanzeleit, Nerisa şi fiul ei au fost arestaţi de Gestapo şi deportaţi în Germania, unde, din cauza naţionalităţii sale engleze, a fost executată. Iar, în cele din urmă, copilul a fost înfiat de familia Stanzeleit. Nerisa Bowes-Lyon a fost internată în 1930.

În ceea ce priveşte pretenţiile lui Dieter Stanzeleit, Majestatea Sa Regele Mihai I al României a afirmat că nu a cunoscut-o niciodată pe Nerisa şi că nu are alţi copii în afară de cei rezultaţi din căsătoria cu Prinţesa Ana de Burbon-Parma. Mai mult, avocatul Majestăţii Sale a adus dovezi că Nerisa Jane Irene Bowes-Lyon s-a născut pe 17 februarie 1919, la Londra, şi a murit în 1986, într-o instituţie specializată în tratamentul afecţiunilor psihice grave, fără a părăsi vreodată Marea Britanie. Mai exact, pretinsa amantă a fost atinsă de o maladie gravă congenitală şi a fost internată la vârstă de 11 ani, împreună cu verişoarele sale, într-o clinică de boli nervoase, pe data de 10 decembrie 1930, iar, pe 5 august 1941, a fost transferată într-un alt sanatoriu. În consecinţă, se arată în concluziile instanţei, Nerisa nu avea cum să trăiască la Curtea Regală a României şi nici cum să fie ucisă de nazişti în 1944, având în vedere că a murit în Anglia, în 1986.

Astfel, s-a considerat că recursul lui Dieter Stanzeleit este nefondat, Curtea de Justiţie din Geneva respingând în 2012 recursul cetăţeanului german Dieter Stanzeleit, şi obligându-l la plata sumei de 1000 de franci elveţieni, reprezentând cheltuieli de judecată.

În România, procesul a fost deschis în anul 2013, în urma unei acţiuni introduse de Dieter Stanzeleit pe rolul Judecătoriei Sectorului 1.

În deschiderea cererii depusă la instanţă, Stanzeleit arata că, "în prezent, aparenţa de drept, neconformă cu realitatea biologică, şi care rezultă din actul de naştere, este că tatăl subsemnatului este defunctul Max Bernhard Stanzeleit ce figurează în acest act, la poziţia «tată»".

În 2006, el a publicat o carte, "Regina pierdută", în care susţine, de asemenea, că este fiul natural al Regelui Mihai. În iulie 2000, tot Stanzeleit şi-a exprimat dorinţa de a aduce în România rămăşiţele pământeşti ale regelui Carol al II-lea şi ale Reginei Elena - părinţii Regelui Mihai I.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor