Primele 100 de zile ale lui Biden: Transformarea radicală a Americii

Joe Biden la Casa Albă, 27 aprilie 2021
Joe Biden la Casa Albă, 27 aprilie 2021 (Drew Angerer/Getty Images)

Preşedintele Donald Trump şi experţii conservatori au avertizat luni de zile, în timpul campaniei electorale din 2020, că în spatele faţadei centriste şi unificator-bipartizane a candidatului Joe Biden se află o agendă radicală de a transforma Statele Unite.

Acţiunile şi măsurile luate de Joe Biden în momentul în care a fost instalat la Casa Albă au arătat că temerile analiştilor erau motivate.

Pachetul de ajutor pentru economia lovită de pandemie - în valoare de 1,9 trilioane de dolari SUA - conceput după linii directoare schiţate de Biden, face ca istoricul New Deal din era Roosevelt să fie meschin, din punct de vedere al costului social.

Democraţii au trecut pachetul legislativ prin Congres fără niciun sprijin republican, dovedind, dacă mai era nevoie, că Biden este orice dar nu un unificator al Congresului mai scindat ca niciodată.

Pachetul de măsuri pentru repararea infrastructurii, propus de locatarul Casei Albe - aşa-numitele Plan american pentru locuri de muncă şi Plan american pentru familii - ar aduce preţul total al aventurii la aproximativ 5,4 trilioane de dolari SUA, introducând în acelaşi timp un val de programe de asistenţă socială nemaivăzute de la introducerea Medicare şi a timbrelor alimentare.

Costul total al petrecerii - care se ridică la 25% din PIB-ul celei mai mari economii - ajunge la 43.000 USD per gospodărie şi este mai mare decât bogăţia combinată a tuturor miliardarilor din America.

Democraţii ar putea adopta ambele planuri fără niciun sprijin republican, folosind, pentru prima dată, procesul de reconciliere de mai multe ori într-un an bugetar.

Scara fiscală şi natura radicală a agendei, combinate cu majorităţile subţiri din Cameră şi Senat, pe care democraţii le folosesc pentru a forţa schimbările prin Congres exercită presiuni asupra unui sistem american de guvernare care, din punct de vedere istoric, a cerut o doză de unificare bipartizană de fiecare dată când promova schimbări de o asemenea importanţă.

„Un Senat împărţit în mod egal între ambele partide şi o majoritate simplă a Camerei democrate nu prea formează un mandat pe care să îl foloseşti în iniţiative de genul 'o fac singur dacă e nevoie'”, a subliniat senatorul Mitt Romney (R-Utah), un tradiţional critic al lui Trump şi unul dintre puţinii republicani care caută o soluţie bipartizană pentru reforma infrastructurii.

Democraţii susţin că votarea pachetului de stimulare pentru a contracara efectele pandemiei fără sprijin republican a fost necesară pentru a ajuta americanii care se luptă cu impactul economic produs de virusul Wuhan.

Aceştia spun că unele prevederi ale proiectului de lege, inclusiv extinderea programului Obamacare, sunt demult întârziate. Democraţii prezic că alocaţia pentru copii - o plată lunară în numerar pentru majoritatea familiilor cu copii începând cu luna iulie - ar putea reduce sărăcia copiilor la jumătate.

„Povestea primelor 100 de zile este despre vaccinuri care intră în braţe, cecuri care intră în conturi şi speranţe la orizont”, a deschis şampania, pe Twitter, liderul majorităţii din Senat, Chuck Schumer (D-N.Y.).

În timp ce testează limitele sistemului, Biden a aruncat greutatea preşedinţiei pe spatele transformării radicale a sistemului în sine.

El susţine transformarea Districtului Columbia în stat - măsură care le va oferi democraţilor două locuri în Senat în viitorul previzibil, a ordonat unei comisii să studieze reformele Curţii Supreme în timp ce colegii săi democraţi au introdus în Congres legislaţie pentru a spori numărul judecătorilor la Curtea Supremă - care acum este controlată de republicani - şi a spus că va aproba pachetul legislativ numit HR 1, un vast proiect de schimbări ale codului electoral, care, printre altele, va asigura universalitatea votului prin poştă - interzicând statelor să mai voteze legi specifice în acest sens şi slăbind securitatea sistemului de vot într-o măsură chiar mai mare.

"Biden ştie că agenda sa este atât de radicală, atât de extremă, încât nu poate spera să o treacă şi să o păstreze intactă fără a schimba mai întâi regulile jocului politic”, este de părere Jenny Beth Martin, cofondator şi coordonator naţional al Tea Party Patriots. „În consecinţă, atacă pe toate fronturile pentru a reuşi acest lucru”.

Pentru democraţi, schimbările par să fie exact ce-şi doresc. Fostul preşedinte Bill Clinton a numit performanţa lui Biden până acum „aproape perfectă”. "Dacă putem produce rezultate pozitive care traversează aceste divizări prin înălţarea tuturor, oferindu-le tuturor o şansă, atunci avem ocazia să ne schimbăm psihologic", a declarat Clinton pentru Deadline.

„Vreau să schimb paradigma”

În timp ce iniţiază un val de schimbări sociale prin legislaţie, Biden a produs un flux constant de ordine şi acţiuni executive care schimbă paradigma în tot soiul de domenii, variind de la educaţia privitoare la teoria rasială critică pentru angajaţii federali, până la readerarea la Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Unele dintre temele comune ale celor 60 şi ceva de ordine executive emise în primele 100 de zile au fost inversarea şi revocarea ordinelor emise în mandatul Trump şi introducerea ideologiei cvasi-marxiste de „echitate” în practic fiecare aspect al operaţiunilor guvernamentale. „Promovarea echităţii rasiale şi sprijinirea comunităţilor defavorizate prin intermediul guvernului federal” - titlul primului ordin al lui Biden - a dat tonul următoarelor ordine.

„Vreau să schimb paradigma. Începem să recompensăm munca, nu doar bogăţia. Vreau să schimb paradigma", a declarat Biden în timpul primei sale conferinţe de presă.

Ceea ce spune un preşedinte este uneori la fel de important ca ceea ce face un preşedinte.

În timpul celor 100 de zile ale lui Biden, acest lucru a fost exemplificat de comentariile sale asupra procesului dosarului Derek Chauvin, fostul ofiţer de poliţie care a fost condamnat pentru asasinarea lui George Floyd în Minneapolis. Biden a vorbit în favoarea condamnării lui Chauvin înainte ca juriul să-şi pronunţe verdictul şi - după ce a fost anunţată decizia juriului - a acuzat însăşi America ca fiind vinovată de „rasism sistemic”.

Maxime şi minime

Deşi cabinetul său nu ar admite acest lucru, Biden a moştenit un program de succes de dezvoltare şi distribuţie a vaccinurilor de la Trump. Aceasta a însemnat că promisiunea campaniei lui Biden de a vaccina 100 de milioane de americani cu serul împotriva virusului Wuhan în primele sale 100 de zile era deja îndeplinită chiar înainte de a fi învestit pe 20 ianuarie. Biden a dublat obiectivul la 200 de milioane de persoane. Administraţia este acum pe cale de a tripla obiectivul iniţial până pe 29 aprilie, cea de-a 100-a zi de funcţie.

Acest punct culminant tangibil este compensat de criza de la graniţa sudică a SUA, despre care unii experţi spun că a fost declanşată de revocarea, de către Biden, a politicilor de imigraţie din epoca Trump. Străinii intraţi ilegali pe teritoriul SUA traversează graniţa în număr nemaivăzut în ultimele zeci de ani, forţând autorităţile de imigraţie să suprasolicite adăposturi pentru minorii reţinuţi.

După săptămâni de ezitare şi embagro pentru presă - care nu a avut acces în zonă - Biden a numit, în cele din urmă, situaţia "o criză", la începutul acestei luni.

Casa Albă a semnalat că intenţionează să rezolve "criza" prin investiţii în ţările de origine ale străinilor - în speţă naţiuni din America Centrală, multe dintre ele lovite de flagelul crimei organizate şi al corupţiei endemice - în ciuda faptului că în ultimele două decenii, Statele Unite au cheltuit miliarde pe ajutoare externe pentru naţiunile în cauză.

Sondajele arătau că popularitatea lui Biden a fluctuat între 40 şi 55 la sută în primele trei luni ale mandatului său, potrivit Rasmussen, singura companie care efectuează sondaje zilnice ale popularităţii prezidenţiale.

Este posibil ca mass-media să contribuie la acest rezultat. Un studiu recent realizat de Centrul de Cercetare Media a arătat că ştirile despre Casa Albă în prime time, în cazul lui Biden, au fost pozitive în proporţie de 59% în primele trei luni de mandat, comparativ cu doar 11% pozitive în aceeaşi perioadă a preşedinţiei lui Donald Trump.