Putin în Franţa: „Nu doresc să văd veste galbene în Rusia”

Vladimir Putin, Emmanuel Macron în Franţa
Vladimir Putin, Emmanuel Macron în Franţa (Gerard Julien/AFP via Getty Images)

După săptămâni de proteste care s-au confruntat cu brutalitatea poliţiei ruse, preşedintele francez i-a cerut lui Vladimir Putin aflat în vizită în Franţa, să respecte principiile democratice.

Vladimir Putin a replicat printr-un reproş la adresa omologului său, spunând că nu doreşte ca protestele „vestelor galbene” să apară ca în Franţa, după ce Emmanuel Macron i-a cerut liderului rus să respecte principiile democratice.

Macron, care s-a întâlnit cu Putin la reşedinţa sa de vară din sudul Franţei, cu cinci zile înainte de începerea summitului G7, încearcă să arate că Rusia nu este ostracizată, în ciuda faptului că a fost dată afară din G8 după anexarea Crimeei din Ucraina în 2014.

În ciuda discuţiilor care s-au concentrat pe crizele internaţionale, Macron a căutat să-l abordeze pe Putin cu privire la situaţia internă din Rusia. Moscova este zguduită de proteste săptămânale de peste o lună, după ce autorităţile electorale le-au interzis liderilor opoziţiei să candideze la alegerile pentru legislatura Moscovei din septembrie.

"Am cerut în această vară libertate de protest, libertate de exprimare, libertate de opinie şi libertatea de a candida la alegeri, care ar trebui respectate pe deplin în Rusia, precum şi în orice ţară membră a Consiliului Europei", a declarat Macron în cadrul unei conferinţe de presă comune.

În timp ce, iniţial, Putin a ignorat comentariul, liderul rus a răspuns rapid după o întrebare consecutivă legată de protestele de la Moscova, spunând că lucrurile au fost tratate legal, dar că nu îşi doreşte ca situaţia să devină asemănătoare cu cea din Franţa.

„Ştim cu toţii evenimentele legate de aşa-numitele veste galbene în timpul cărora, conform calculelor noastre, 11 persoane au fost ucise şi 2.500 rănite”, a spus Putin.

„Nu am dori ca astfel de evenimente să aibă loc în capitala Rusiei şi vom face tot posibilul pentru a ne asigura că situaţia noastră politică internă a evoluat strict în cadrul legii.”

Protestele vestelor galbene, numite astfel după vestele reflectorizante purtate de manifestanţi, au început în noiembrie ca răspuns la o iniţiativă de creştere a impozitelor pe carburanţi, dar au devenit o revoltă uneori violentă împotriva politicienilor şi a unui guvern considerat rupt de realitate.

În cadrul conferinţei de presă, Macron a răspuns că paralela cu Franţa este inexactă, deoarece, măcar, protestatarii din Franţa pot participa la alegeri.

„Cei pe care îi numim veste galbene au putut să candideze liber la alegerile europene, vor candida la alegerile municipale, iar asta este foarte bine”, a spus el.

„Mă bucur că se exprimă liber în timpul alegerilor, deoarece acest lucru reduce tensiunea. Pentru că suntem o ţară în care oamenii se pot exprima liber, protestează liber, pot candida în mod liber”, a adăugat Macron.

Vorbind despre explozia la un poligon militar, petrecută pe 8 august, care a ucis cel puţin cinci persoane, Putin a spus că nu există riscul creşterii nivelului de radiaţii, adăugând că toţi cei răniţi şi ucişi în explozie vor primi recompense de la stat. El a mai spus că au fost luate toate măsurile de siguranţă necesare şi că nu există niciun risc de radiaţii.

SUA este de părere că incidentul a avut loc deoarece Rusia a încercat testarea de rachete cu motor cu propulsie nucleară, o tehnologie foarte periculoasă.

Macron şi Putin au spus că vor discuta, de asemenea, despre modalităţile de diminuare a tensiunilor legate de Iran, despre conflictul din Siria şi chestiuni legate de controlul armelor.

De când a preluat funcţia în 2017, Macron a căutat să păstreze o linie fermă în politica faţă de Kremlin, încurajând în acelaşi timp Moscova să abordeze o poziţie mai puţin dură cu privire la problemele internaţionale, încercând să o „ancoreze” în Europa.

Parisul speră să vadă un progres în dosarul uncrainean, Macron afirmând că speră să-l poată convinge Putin să accepte un nou aşa-numit „format Normandia” care să implice Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia.

Liderii tratatului de la Minsk nu au participat la o reuniune comună din octombrie 2016.

Putin a declarat că nu vede vreo alternativă la noi discuţii în formatul „Normandia” cu privire la criza Ucrainei, dar a oprit iniţiativa înainte de a promite un nou summit pe această temă.

El a spus că discuţiile telefonice cu preşedintele ucrainean Vladimir Zelenskii i-au oferit motive prudente de optimism, dar a subliniat că el consideră că orice întâlnire care vizează soluţionarea crizei din Ucraina ar trebui să dea rezultate tangibile.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe