Putin vrea să anexeze Rusiei o suprafaţă cât Ungaria de mare din teritoriul ucrainean. Când încep referendumurile

Vladimir Putin
Vladimir Putin (Getty Images)

Rusia a deschis calea pentru anexarea formală a unor porţiuni din teritoriul ucrainean, prin referendumuri planificate în zonele din Ucraina pe care le controlează soldaţii săi, într-o provocare directă la adresa Occidentului care ar putea duce la o escaladare bruscă a războiului, informează Reuters.

După aproape şapte luni de război, inclusiv o înfrângere critică pe câmpul de luptă din nord-estul Ucrainei, preşedintele rus Vladimir Putin se gândeşte la următorii paşi şi se pare că anexarea ar putea fi răspunsul lui.

În ceea ce părea a fi doar cereri regizate, oficiali susţinuţi de Rusia pe 15% din teritoriul ucrainean - o suprafaţă de mărimea Ungariei sau a Portugaliei - s-au aliniat pentru a solicita referendumuri privind aderarea la Rusia.

Autointitulatele Republici Populare Doneţk (RPD) şi Republica Populară Luhansk (RPL), pe care Putin le-a recunoscut ca fiind independente chiar înainte de invazie, precum şi oficialii instalaţi de Rusia în regiunile Herson şi Zaporojie, au cerut să voteze în mai puţin de 24 de ore.

Oficialii din Luhansk, Doneţk şi Herson au declarat că referendumurile vor avea loc în doar câteva zile - de vineri 23 septembrie până luni 27 septembrie. Rusia nu controlează în totalitate niciuna dintre cele patru regiuni, doar aproximativ 60% din regiunea Doneţk fiind în mâinile Rusiei.

Întrebat despre referendumuri, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat: "Încă de la începutul operaţiunii... am spus că popoarele din teritoriile respective ar trebui să îşi decidă soarta, iar întreaga situaţie actuală confirmă faptul că ele vor să fie stăpâne pe soarta lor".

În cazul în care Moscova ar anexa în mod oficial o porţiune suplimentară vastă din Ucraina, Putin ar îndrăzni, în esenţă, să provoace ca Statele Unite şi aliaţii săi europeni să rişte o confruntare militară directă cu Rusia, cea mai mare putere nucleară din lume.

"Toată această discuţie despre referendumuri imediate este un ultimatum absolut fără echivoc din partea Rusiei către Ucraina şi Occident", a declarat Tatiana Stanovaia, fondatoarea firmei de analiză politică R.Politik.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a calificat planurile de referendum drept "o parodie".

"Dacă ideea referendumului din Donbas nu ar fi atât de tragică, ar fi amuzantă", a declarat el reporterilor la New York.

Dmitri Medvedev, care a fost preşedinte al Rusiei din 2008 până în 2012 şi este acum vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a susţinut referendumurile, despre care a spus că ar schimba cursul istoriei ruseşti şi ar permite Kremlinului mai multe opţiuni pentru apărarea a ceea ce, în opinia sa, va deveni teritoriu rusesc.

"Împrejmuirea teritoriului rusesc este o crimă care vă permite să folosiţi toate forţele de autoapărare. Acesta este motivul pentru care aceste referendumuri sunt atât de temute la Kiev şi în Occident. Este la fel de important ca, după modificările aduse Constituţiei statului nostru, niciun viitor lider al Rusiei, niciun oficial nu va putea să revină asupra acestor decizii", a declarat Medvedev într-o postare pe Telegram.

Doctrina nucleară a Rusiei permite utilizarea acestor arme dacă sunt folosite împotriva sa arme de distrugere în masă sau dacă statul rus se confruntă cu o ameninţare existenţială din partea armelor convenţionale.

Viaceslav Volodin, preşedintele Camerei inferioare a parlamentului rus, Duma, a declarat că va sprijini alipirea părţilor din Ucraina care au votat pentru aderarea la Rusia.

Ucraina a declarat că ameninţarea cu referendumurile este un "şantaj naiv" şi un semn că Rusia se sperie.

"Ruşii pot face ce vor. Nu va schimba nimic", a declarat ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, ca răspuns la întrebările reporterilor la începutul unei întâlniri cu ambasadorul SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield.

Într-o postare pe Twitter, el a adăugat: "Rusia a fost şi rămâne un agresor care ocupă în mod ilegal părţi din teritoriul ucrainean. Ucraina are tot dreptul să îşi elibereze teritoriile şi va continua să le elibereze indiferent ce are de spus Rusia".

Ucraina afirmă că nu se va odihni până când fiecare soldat rus nu va fi expulzat de pe teritoriul său. Kievul spune că nu va accepta niciodată controlul rusesc asupra teritoriului său şi a cerut Occidentului să furnizeze arme mai multe şi mai bune pentru a lupta împotriva forţelor ruse.

Va escalada conflictul din Ucraina?

Preşedintele american Joe Biden a avertizat în martie că o confruntare directă între alianţa militară NATO şi Rusia ar însemna al treilea război mondial. Biden şi liderii NATO au fost atenţi să spună că nu doresc ca trupele NATO să intre în conflict direct cu trupele ruse.

Cu toate acestea, Putin şi generali şi oficiali ruşi de top au prezentat deja conflictul ca pe o competiţie mai largă cu Occidentul, despre care spun că a trimis Ucrainei armament avansat şi ajută la ghidarea forţelor ucrainene cu informaţii şi pregătire care, în cele din urmă, ucide trupele ruseşti.

Vineri, Putin a ignorat contraofensiva fulgerătoare a Ucrainei din ultimele săptămâni şi a prezentat conflictul ca pe o încercare de a preveni ceea ce el a spus că este un complot occidental pentru a ciopârţi şi distruge Rusia.

Parlamentul rus a aprobat marţi un proiect de lege care înăspreşte pedepsele pentru o serie de infracţiuni precum dezertarea, deteriorarea proprietăţii militare şi insubordonarea, dacă acestea au fost comise în timpul mobilizării militare sau în situaţii de luptă.

Conflictul din estul Ucrainei a început în 2014, după ce un preşedinte pro-rus a fost răsturnat în timpul revoluţiei ucrainene, iar Rusia a anexat Crimeea, în timp ce separatiştii susţinuţi de Rusia în Donbas - care cuprinde Doneţk şi Luhansk - au încercat să se desprindă de sub controlul Kievului.

După ce forţele ruseşti au preluat controlul asupra Crimeei - care are o majoritate etnică rusă şi a fost transferată Ucrainei în perioada sovietică - la 27 februarie 2014, a avut loc un referendum privind aderarea la Rusia la 16 martie.

Liderii din Crimeea au declarat că populaţia a votat în procent de 97% pentru separarea de Ucraina. Rusia a adăugat în mod oficial Crimeea la 21 martie. Kievul şi Occidentul au declarat că referendumul a încălcat constituţia Ucrainei şi dreptul internaţional.