Războiul din Ucraina. Ce ar însemna pentru Putin pierderile suferite de Rusia

Vladimir Putin, 10 martie 2022
Vladimir Putin, 10 martie 2022 (Mikhail Klimentyev/Sputnik/AFP via Getty Images)

În mod normal, te-ai aştepta ca principalul program de ştiri săptămânal al televiziunii ruse de stat să prezinte succesele Kremlinului. Doar că ediţia de duminică a început cu o recunoaştere rară.

"Pe linia întâi a operaţiunii speciale [din Ucraina], aceasta a fost cea mai grea săptămână de până acum. A fost deosebit de greu pe frontul din Harkiv, unde, în urma unui atac al forţelor inamice care le depăşesc numeric pe ale noastre, trupele [ruse] au fost nevoite să părăsească oraşele pe care le eliberaseră anterior", a declarat prezentatorul Dmitri Kiselev, cu un aer sumbru, după cum informează BBC.

Sursa citată aminteşte însă că în loc de "eliberate" trebuie citit "capturate", pentru că Moscova ocupase acele zone cu luni în urmă, dar după o contraofensivă fulgerătoare a armatei ucrainene, militarii ruşi au pierdut un teritoriu considerabil în nord-estul Ucrainei.

Cu toate acestea, presa de stat rusă are o abordare complet curajoasă când prezintă evoluţia războiului din Ucraina, afirmând că nu este vorba despre o "retragere" a trupelor ruse în Harkiv, ci de o "regrupare" a lor, ba chiar una "planificată în prealabil".

"Ministerul rus al Apărării a respins zvonurile potrivit cărora trupele ruse au fugit în dizgraţie din Balaklia, Kupiansk şi Izium. Ei nu au fugit. Aceasta a fost o regrupare planificată în prealabil", susţinea ultima ediţie a ziarului guvernamental Rossiskaia Gazeta.

În tabloidul Moskovski Komsomoleţ, un analist militar a avut însă o opinie diferită: "Este deja clar că am subestimat inamicul. [Forţelor ruse] le-a luat prea mult timp să reacţioneze şi a venit prăbuşirea... Ca urmare, am suferit o înfrângere şi am încercat să minimizăm pierderile prin retragerea trupelor noastre, astfel încât să nu fie încercuite".

Această "înfrângere" a stârnit furie pe canalele de socializare pro-ruse şi în rândul bloggerilor ruşi "patrioţi", care au acuzat armata lor că a făcut greşeli.

Au trecut mai bine de şase luni de când Vladimir Putin a ordonat o invazie la scară largă în Ucraina. În zilele care au urmat, politicienii, comentatorii şi analiştii ruşi de la televiziunea de stat preziceau că ceea ce Kremlinul numeşte "operaţiunea militară specială" va fi încheiată în câteva zile, că poporul ucrainean va saluta trupele ruse ca pe nişte eliberatori şi că guvernul Ucrainei se va prăbuşi ca un pachet de cărţi de joc.

Însă lucrurile nu s-au petrecut aşa, şi după mai bine de şase luni, armata rusă a pierdut teren şi o întrebare îşi face loc in spaţiul public: va avea acest lucru consecinţe politice în ceea ce îl priveşte pe Vladimir Putin?

La urma urmei, timp de peste 20 de ani, Vladimir Putin s-a bucurat, în cadrul elitei ruse, de reputaţia unui învingător, cel care reuşeşte întotdeauna să se salveze din cele mai dificile situaţii, cu alte cuvinte era văzut ca un invincibil. Un personaj care, asemenea unui Houdini în versiune rusă, reuşea să dezlege orice nod sau lanţ cu care ar fi fost legat şi să se elibereze.

Şi se poate spune că lucrurile ar fi mers aşa până în ziua de 24 februarie, când destinul liderului de la Kremlin pare să se fi schimbat radical după ce a ordonat invadarea ţării vecine, Ucraina.

Ultimele şase luni sugerează că decizia lui Putin de a invada Ucraina a fost o eroare majoră de calcul. Dovedindu-se incapabilă să asigure o victorie rapidă, Rusia s-a împotmolit într-o ofensivă lungă şi sângeroasă şi a suferit o serie de înfrângeri jenante.

Atunci când aura de invincibilitate a unui lider autoritar se estompează, acest lucru îi poate cauza probleme respectivului. Şi se pare că Vladimir Putin ar putea urma "tradiţia" din istoria Rusiei: niciunul dintre liderii ruşi din trecut care au purtat războaie şi nu le-au câştigat nu a avut un sfârşit fericit.

Înfrângerea Rusiei de către Japonia a dus la prima Revoluţie Rusă din 1905. Eşecurile militare din Primul Război Mondial au declanşat Revoluţia din 1917 şi sfârşitul ţarului.

În mod public însă, preşedintele Putin nu are nicio intenţie de a sfârşi învins.

Luni, purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat jurnaliştilor: "[Operaţiunea militară specială [a Rusiei] continuă şi va continua până când toate sarcinile stabilite iniţial vor fi îndeplinite".

Ceea ce ne aduce la cealaltă întrebare cheie: ce va face Putin în continuare?

Ar fi greu să găseşti pe cineva aici care să ştie ce gândeşte şi ce plănuieşte liderul de la Kremlin, mai ales că multe pot depinde de cât de exacte sunt informaţiile pe care le primeşte de la şefii săi militari şi de informaţii.

Dar iată două lucruri pe care le ştim: preşedintele rus recunoaşte rareori că face greşeli. Şi rareori face schimbări de direcţie.

Din ceea ce spune presa de stat, vedem deja semne că eşecurile de pe câmpul de luptă sunt puse pe seama sprijinului occidental pentru Ucraina.

"Kievul, sprijinit de NATO, a lansat o contraofensivă", a declarat televiziunea de stat rusă.

Mai există o întrebare incomodă, care se află în fundal de luni de zile: dacă nu poate obţine victoria prin intermediul armelor convenţionale, ar putea preşedintele Putin să apeleze la arme nucleare?

Cu doar câteva zile în urmă, şeful militar al Ucrainei, Valeri Zalulni, a avertizat: "Există o ameninţare directă de utilizare, în anumite circumstanţe, a armelor nucleare tactice de către forţele armate ruse".

Deocamdată, nu există semne deschise de panică la Kremlin. Televiziunea de stat rusă pare mai pozitivă. Aceasta a descris loviturile cu rachete ruseşti asupra infrastructurii energetice din Ucraina ca fiind "un punct de cotitură în operaţiunea specială".

În ceea ce-l priveşte pe liderul de la Kremlin, sâmbăta trecută - în timp ce din Ucraina soseau rapoarte potrivit cărora Rusia pierdea teritorii - la Moscova, un Vladimir Putin cu un aer relaxat inaugura o nouă roată Ferris, cea mai înaltă din Europa.

Preşedintele Rusiei pare să creadă în continuare că, la fel ca noua roată mare a Moscovei, "operaţiunea sa specială" se va întoarce în favoarea sa.