Reacţia Jobbik după sancţiunile MAI împotriva extremiştilor maghiari
Un politist ungar (ST) escorteaza membri si simpatizanti ai partidului ultranaţionalist Jobbik care demonstreaza impotriva crimei din Hejoszalonta, nord-estul Ungariei, 2 aprilie 2011. Consiliul local din Tiszavasvari, oraş din estul Ungariei controlat de partidul ultranaţionalist Jobbik, şi-a lansat propria jandarmerie săptămîna aceasta, pentru că poliţia nu a reuşit să împiedice "crimele romilor". (BALINT PORNECZI / AFP / Getty Images)
Jobbik, partidul de extremă dreapta din Ungaria a transmis că nu acceptă interdicţia impusă de România membrilor săi, a declarat luni seară unul dintre parlamentarii vizaţi de sancţiune, Istvan Szavay, pentru MTI.
Purtătorul de cuvânt al MAI, inspectorul principal de Poliţie Monica Dajbog a anunţat luni că patru cetăţeni maghiari, printre care doi membri ai Jobbik, au primit interdicţia de a intra pe teritoriul ţării noastre pe o perioadă de un an.
Este vorba despre doi parlamentari ai Jobbik, Istvan Szavay şi Gyula Gyorgy Zagyva, Zsolt Tyirityan din cadrul Oastei Haiducilor şi Bela Mikola, membru al Jobbik şi al organizaţiei paramilitare Noua Gardă Ungară.
"Referitor la aceste persoane, există indicii temeinice că fac parte din structuri implicate în activităţi de natură naţionalist-extremistă ce constituie riscuri la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale a României", a explicat aceasta.
În replică, Szavay a subliniat că decizia României este una scandaloasă şi explicaţia interdicţiei este vagă. Parlamentarul a susţinut că formaţiunea pe care o reprezintă nu a făcut nimic care să justifice luarea unei astfel de măsuri şi a acuzat faptul că Jobbik a căzut victimă unui aspect legat de politica internă.
În opinia lui Szavay, măsura luată de MAI nu vizează numai Jobbik, ci toată comunitatea maghiară din Transilvania, aceasta fiind o modalitate de intimidare folosită de autorităţile române. Politicianul a subliniat că Jobbik nu va permite acest lucru şi a anunţat că formaţiunea îşi va prezenta programul în Transilvania, pentru că acesta nu include nimic care să încalce în vreun fel legile din România.
Preşedintele Traian Băsescu le-a transmis, joi, un mesaj politicienilor maghiari care se anunţau în număr mare în următoarele zile că "statul român nu va tolera mesaje care să contravină Constituţiei. Oricine poate fi expulzat dacă nu respectă legile şi Constituţia".
"Obiectivul nostru este ca oamenii politici maghiari să nu utilizeze perioadele de campanie electorală pentru a face declaraţii care contravin Constituţiei României, statului de drept şi comportamentului unui oaspete pe teritoriul altor ţări", a subliniat Traian Băsescu.
Reacţia României a venit după ce luni, cu ocazia Zilei Libertăţii Secuieşti, circa 3.500 de manifestanţi au mărşăluit prin Târgu Mureş cerând autonomia Ţinutului Secuiesc, precum şi începerea unui dialog cu noul guvern privind statutul regiunii. La eveniment au participat şi liderul partidului de extremă dreaptă Jobbik, extremiştii Gărzii Maghiare şi cei ai Organizaţiei 64 de Comitate. La un moment dat extremiştii maghiari acoperiţi cu cagule au atacat forţele de ordine cu pietre şi petarde. Nu au lipsit nici solganurile de genul „Ţinutul Secuiesc nu este România”, „Să piară Trianonul”, „Autonomie” sau „Ţiganilor, plecaţi acasă!”. După o serie de îmbrânceli, jandarmii au reuşit în cele din urmă sa calmeze spiritele.
