Regimul chinez strânge laţul asupra discursurilor şi ideologiei


Fotografie realizată în 8 mai 2012: un petiţionar care încearcă să atragă atenţia publicului este ridicat de poliţişti în faţa unui spital din Beijing în care era reţinut activistul orb Chen Guangcheng.
Fotografie realizată în 8 mai 2012: un petiţionar care încearcă să atragă atenţia publicului este ridicat de poliţişti în faţa unui spital din Beijing în care era reţinut activistul orb Chen Guangcheng. (AP Photo/Alexander F. Yuan)

BEIJING – Conturile de microblogging ale mai multor intelectuali liberali proeminenţi au fost închise sau blocate de către oficialii regimului chinez, care au hărţuit de asemenea şi avocaţii pentru drepturile omului ce au făcut presiuni împotriva “închisorilor negre” neoficiale. Aceasta subliniază determinarea noii conduceri chineze de a controla dizidenţa chiar dacă a menţionat că doreşte să elimine corupţia.

Mişcările din ultimele câteva zile au avut loc în preajma momentului în care oficialii chinezi au anunţat că un oficial senior este investigat pentru luare de mită, la câteva luni după ce un jurnalist proeminent l-a acuzat de comiterea de infracţiuni. Ancheta împotriva oficialului Liu Tienan, vicepreşedinte al Agenţiei chineze de Planificare Economică, a fost lăudată de presa chineză ca o dovadă că bătălia împotriva corupţiei este purtată cel mai bine când autorităţile permit participarea publică.

“Autorităţile şi oamenii şi-au combinat puterile în acest caz şi este o încurajare pentru puterea publicului în lupta contra corupţiei”, susţinea un ziar de stat, Beijing News, într-un editorial.

Regimul şi-a apărat politicile pentru drepturile omului într-un raport publicat marţi, 14 mai 2013, subliniind progresul făcut în îmbunătăţirea standardelor de sănătate, ajutorul social şi alte standarde de viaţă – o măsură cheie pe care guvernul o foloseşte în definiţia sa pentru garantarea drepturilor omului. Raportul susţine că statul chinez ia măsuri pentru a asigura “dreptul cetăţeanului de a cunoaşte şi dreptul de a fi auzit.”

Dar regimul a manifestat o intenţie fermă de a suprima orice persoană care urmăreşte să preseze conducerea comunistă în public în vederea realizării unor schimbări sociale sau politice. Mesajul pare să fie acela că, dacă există vreo reformă pe agenda, Partidul Comunist Chinez (PCC) o va aplica în funcţie de propriile sale interese şi condiţii.

“Controalele sunt mai intense ca niciodată”, a declarat Li Cheng, expert asupra politicilor chineze la Institutul Brookings din Washington. “Schimbările sunt mai mari, aşadar suprimarea se intensifică.”

Grupuri mai restrânse de activişti au fost reţinute în Beijing şi alte oraşe ale ţării pentru afişarea de bannere care cer oficialilor să îşi declare în public bunurile – o măsură cheie împotriva mitelor pe care guvernul a ezitat să o implementeze. Un activist, Liu Ping, a fost acuzat de incitare la subminarea puterii de stat, o acuzaţie vagă şi generală folosită deseori pentru a suprima dizidenţii.

Autorităţile menţin de asemenea un efort vechi de ani de zile pentru a înăbuşi activismul legal.

Luni, 13 mai, câţiva avocaţi pentru drepturile omului care au încercat să viziteze unul dintre centrele de detenţie neoficiale ale Chinei – cunoscute şi sub numele de “închisori negre” – în oraşul sud-vestic Ziyang au fost bătuţi de bărbaţi neidentificaţi, a declarat avocatul din Beijing Li Heping, care a fost contactat de unul dintre avocaţii atacaţi.

Eforturile de a supraveghea discursurile sunt de asemenea intensificate în blogosfera chineză, unde utilizatorii deseori contestă versiunea guvernamentală a evenimentelor şi controlul guvernamental asupra informaţiei.

În weekend, autorităţile aparent au blocat pe patru website-uri diferite toate conturile de microblogging ce aparţineau scriitorului Hao Qun, mai bine cunoscut sub pseudonimul său, Murong Xuecun. Eforturile sale ulterioare de a crea noi conturi au fost de asemenea blocate, a spus el.

Nu a fost oferită nicio explicaţie pentru închiderea conturilor sale pe populara platformă Weibo de la Sina Corp. şi pe alte 3 site-uri de microblogging, a spus Hao. El a adăugat că pe Weibo contul său avea aproximativ 4 milioane de cititori.

“Partidul conducător pierde în domeniul opiniei publice, care îi ameninţă legitimitatea”, a spus Hao. “Acum, ei trebuie să aplice un control mai strâns.”

Închiderea conturilor de microblogging ar putea fi legată de postarea recentă de către Hao a unui vers de 2 rânduri critic la adresa conducerii autoritare a Partidului, sau legată de postările sale online ce critică îngheţarea unui microblog care aparţinea lui He Bing, un profesor liberal şi realist la Universitatea Chineză de Ştiinţă Politică şi Drept.

Într-o mişcare rară, Centrul Oficial de Informare a Reţelelor de Internet din China a explicat în rapoarte publicate în mass media de stat că s-a hotărât suspendarea contului lui He deoarece el “răspândea intenţionat zvonuri.”

Profesorul a emis o declaraţie în care a declarat că suspendarea este ilegală. “Este responsabilitatea fiecărui cetăţean de a promova cu fermitate un guvern care conduce [ţara] pe baza legii”, a declarat He.

Intensificarea controalelor asupra platformelor chineze pentru microblogging – şi anume vizarea conturilor verificate ca aparţinând unor lideri binecunoscuţi de opinie şi care au sute de mii de cititori – pare să aibă scopul de a trimite avertizări că noii lideri ai Chinei nu vor ceda teren în faţa criticilor politici, indiferent cât de populari ar fi aceştia.

Liderul PCC, Xi Jinping, a declarat că va transforma lupta împotriva corupţiei oficialilor într-o prioritate şi investigaţia împotriva lui Liu a oferit unele speranţe că regimul doreşte cu adevărat să permită publicului să joace un rol.

Investigaţia a fost prezisă de acuzaţiile publice împotriva lui făcute cu 5 luni în urmă de către Luo Changping, viceredactor şef al revistei Caijing. Ancheta oficială împotriva lui Liu a fost anunţată duminică, 12 mai, şi marţi mass media de stat a raportat că Liu a fost înlăturat din posturile sale ca parte a unei investigaţiei asupra “serioaselor încălcări disciplinare.”

În acelaşi timp, există temeri că regimul chinez acţionează în vederea reducerii la tăcere a acelui tip de discurs public care ar putea contribui la expunerea crimelor şi fărădelegilor comise de oficiali comunişti chinezi.

Pe Internet, au început să circule zvonuri că autorităţile de partid au emis o directivă către unele campusuri universitare care cere ca 7 subiecte să nu mai fie discutate la ore, incluzând libertatea presei, independenţa juridică, drepturile civile, societatea civilă şi greşelile istorice ale Partidului.

Zvonul nu a putut fi verificat. Câţiva profesori de drept şi politică contactaţi de Associated Press au declarat că ei nu au văzut sau auzit direct de o astfel de instrucţiune. Mai mulţi academicieni au declarat că ar fi imposibilă de aplicat o astfel de măsură.

He Weifang, un profesor de drept la Universitatea Peking, a declarat că nu există un subiect interzis în clasa lui.

“Pot vorbi despre orice. Nu există un subiect ce nu poate fi discutat”, a declarat el. “Dacă legea nu discută despre drepturile civile, atunci nu există lege, deoarece legea se referă la protejarea drepturilor persoanei.”

Jurnalista veterană Gao Yu a declarat că un decret, sau zvonuri privind unul, ar putea fi legat de o strategie ideologică mai amplă proiectată de noua conducere a PCC într-o întâlnire neanunţată mai devreme în acest an şi care identifică şapte “probleme” cheie pe care oficialii propagandei ar trebui să le rezolve. Ea a declarat că aceste probleme includ conceptul de democraţie şi constituţionalism, societate civilă, neoliberalism şi conceptul vestic al presei.

Strategia a fost descrisă într-un document emis de Biroul General al Comitetul Central al Partidului, conţinutul său fiind dezvăluit [fără voia partidului] pentru scurt timp pe Internet, a spus Gao. Dânsa a adăugat că ea a verificat detaliile documentului cu ajutorul unor foşti oficiali de rang înalt ai departamentului de propagandă.

Măsurile recomandate în document includ eforturi pentru o “transmisie mai bună” a vocii partidului şi pentru a “întări controlul partidului asupra mass mediei”, a spus Gao.

Gao şi-a exprimat temerile că noua conducere se îndreaptă către era mai autoritară a lui Mao Zedong, ce a durat până în anii 1970.

“Putem vedea că partidul înfruntă în prezent o mulţime de probleme, de la poluarea mediului la diferenţe mari în veniturile câştigate”, a spus Gao. “Dar aceste măsuri marchează un pas mare înapoi. Cine s-ar fi gândit că ei se vor întoarce în epoca lui Mao Zedong?”