Revolta intelectualilor. "Legea Antilegionară, o lege de inspiraţie stalinistă. Vom avea din nou deţinuţi politici"
Legea antilegionară, catalogată de directorul IICCMER Radu Preda drept "o lege pro-comunistă", continuă să provoace controverse.
1
Colacii de sârmă ghimpată ai crimelor comunismului ţin poporul român legat (NOEL CELIS / AFP / Getty Images)
Andrei Pricopie
24.09.2015
Colacii de sârmă ghimpată ai crimelor comunismului ţin poporul român legat (NOEL CELIS / AFP / Getty Images)Colacii de sârmă ghimpată ai crimelor comunismului ţin poporul român legat
"Legea Antilegionară" nu este nici mai mult nici mai puţin decât o lege de inspiraţie stalinistă, neconstituţională, discriminatorie şi abuzivă din cauza căreia riscăm să avem din nou deţinuţi politici la fel ca pe vremea comunismului, se arată într-o scrisoare deschisă semnată de un grup de profesori, artişti, scriitori, cercetători şi preoţi.
În scrisoarea adresată Preşedintelui României, Guvernului, Parlamentului şi Avocatului Poporului se atrage atenţia că rolul unei legi nu este acela de a rescrie istoria, sau de a interzice memoria şi libertatea de expresie.
În opinia semnatarilor, o astfel de lege nu răspunde unei nevoi sociale, în schimb instituie delictul de opinie şi reîntemeiază instrumentele de presiune şi cenzură, la fel ca în timpul regimului comunist, un regim criminal care a ucis, torturat, mutilat şi aruncat în închisori sute de mii de români.
Legea 217/2015, cunoscută opiniei publice drept "Legea Antilegionară", a stârnit deja ample controverse în rândul opiniei publice şi a fost sancţionată inclusiv de directorul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) Radu Preda, care a catalogat-o drept o lege "pro-comunistă". Mai jos vă prezentăm textul integral al scrisorii deschise preluat de pe activenews.ro.
Legea antilegionară - o lege care rescrie istoria
"Noi, profesori universitari, artişti plastici, scriitori, cercetători, doctoranzi în domeniul literelor, artei şi ştiinţelor umane, membri şi colaboratori ai Fundaţiei "Credinţă şi Creaţie", reuniţi la Mănăstirea Putna cu ocazia colocviului "Etica memoriei", atragem atenţia asupra riscurilor pe care le generează promulgarea Legii 217/2015, o lege de inspiraţie stalinistă, o lege neconstituţională, discriminatorie şi abuzivă.
Ea nu răspunde unei nevoi sociale, în schimb instituie delictul de opinie. Pe baza ei vom avea din nou deţinuţi politici, ca în anii ’50 ai secolului trecut, vor fi arestaţi din nou oameni nevinovaţi, la fel ca în timpul totalitarismului comunist. Cine îşi arogă dreptul de a stabili că o părere critică sau o judecată de valoare exprimate cu referire la o persoană, la un popor sau la o altă cultură reprezintă "ură rasială"? Cu ce drept ataşamentul faţă de valorile naţionale, faţă de tradiţia şi identitatea proprie ar putea fi echivalate de cineva cu promovarea "superiorităţii unei rase" sau "incitarea la xenofobie"?
Rolul unei legi nu este să rescrie istoria. Cu atât mai mult, o lege nu poate să interzică memoria, să îngrădească libertatea de exprimare şi de evaluare în domeniul culturii naţionale. Legea 217 reîntemeiază instrumentele de presiune şi cenzură, la fel ca în timpul regimului comunist. Prin litera ei, sunt incriminate personalităţi pentru apartenenţa lor ideologică. Trebuie ştiut însă că în Constituţia României, niciun cetăţean nu este discriminat pe motiv de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.
În orice democraţie autentică, oricare cetăţean are dreptul să-şi exprime ideile şi oricine le poate combate, uzând tot de dreptul la libera exprimare. Noi pledăm, prin urmare, pentru libertatea memoriei, pentru posibilitatea de a cerceta din punct de vedere ştiinţific trecutul, fără autocenzură, fără teama că "promovăm" persoane sau personalităţi care au trăit înaintea noastră.
Nu suntem un popor de "bandiţi", "fascişti", "legionari" sau "xenofobi", cum ne-a calificat totalitarismul comunist, regim vinovat de atâtea crime. Astfel de false etichete le-au fost aplicate, în timpul comunismului (regim calificat în mod oficial drept "ilegitim şi criminal"), unora dintre marii intelectuali interbelici, care constituiseră adevărate modele culturale pentru generaţii întregi şi care, din punct de vedere spiritual, au influenţat benefic societatea noastră, în întreaga ei evoluţie.
În cadrul Fundaţiei "Credinţă şi Creaţie" – şi în jurul ei – suntem oameni iubitori ai literelor, artei şi culturii româneşti şi universale, adepţi ai unui umanism autentic şi respingem orice extremism şi orice violenţă – de oriunde ar veni ele –, ca şi răsturnarea ordinii constituţionale.
Solicităm, în consecinţă, abrogarea Legii 217/2015, ca fiind antidemocratică şi generatoare de nedreptăţi, punând în pericol armonia socială. Alături de noi, iniţiatorii acestei scrisori, au aderat – şi pot să adere în continuare la această solicitare – asociaţii, semeni de-ai noştri, oameni cu demnitate, onorabilitate şi respect pentru libertatea de opinie."
Semnatarii scrisorii
1. Teodora Stanciu – Preşedinte Fundaţia "Credinţă şi Creaţie"
2. Silvia Radu Oprea – sculptor
3. Vasile Spiridon – profesor universitar
4. Gheorghiţă Geană – profesor universitar
5. Doina Emilia Mândru – istoric de artă
6. Horea Paştina – pictor
7. Sorin Lavric – conferenţiar universitar
8. Ioan Totu – regizor de film
9. Lucia Cifor – profesor universitar
10. Cristina Cojocaru – cercetător drd. în Istoria Artei
11. Delia Voicu – cercetător Institutul Diplomatic Român
12. Cristina Irimia – redactor de carte
13. Adrian Alui Gheorghe – scriitor
14. Ioana Diaconescu – scriitor, cercetător
15. Ioana Beldiman – conferenţiar universitar
16. Raluca Năclad – profesor
17. Adrian G. Romila – profesor doctor
18. Cornel Ungureanu – profesor universitar
19. Oana Georgiana Enăchescu – jurnalist
20. Andrei Ionescu – profesor universitar
21. Costion Nicolescu – scriitor
22. Eugenia Bojoga – conferenţiar universitar
23. Dan Iacob – scriitor
24. Doina Modola – critic de teatru
25. Dumitru Pintea – preot
26. Marian Dragomir – inginer constructor
27. Mihaela Dragomir – biolog
28. Dr. Alexandru Bogdan Voiculescu – conferenţiar universitar
29. Dr. Elvira Voiculescu – conferenţiar universitar