Rezervele chineze în valută străină de 3.000 miliarde de dolari: o binecuvântare sau un blestem?

Trupe paramilitare la intrarea din Banca de Stat a Chinei, Beijing, 9 decembrie 2011 (Liu Jin / AFP / Getty Images)
Gao Zitan
06.02.2013

Invincibilitatea economică a Chinei se bazează de multe ori pe faptul că Banca Populară a Chinei (PBOC) are rezerve în valută străină în valoare 3.000 miliarde de dolari şi cel puţin în teorie această cantitate masivă de bani ar trebui să protejeze China de eventuale şocuri economice. Cu toate acestea, mulţi experţi din ţară şi străinătate cred că activele ar putea reprezenta în schimb un dezavantaj.

Odată cu începutul unor noi politici economice la începutul anilor 1990, China şi-a mărit pachetul de certificate de trezorerie americane de la 200 milioane de dolari în 1989 la 1170 miliarde de dolari în noiembrie 2012, potrivit datelor trezoreriei. Dar datoria publică a SUA reprezintă numai o treime din activele străine în valoare de 3.300 miliarde de dolari pe care le deţine PBOC. Potrivit presei chineze de stat, 70 la sută (sau 2.300 miliarde de dolari) sunt investiţi în active americane. În afară de titluri de trezorerie, aceşti 70 la sută includ obligaţiuni garantate de o agenţie de stat americană, obligaţiuni corporative americane şi acţiuni americane.

Restul este investit în principal în euro (20-30 la sută), lire sterline şi yeni japonezi (0-10 la sută). Banca centrală a acumulat acele active între 1990 şi 2000, când un dolar era echivalentul a 8,28 renmimbi (sau yuani) şi când China a înregistrat surplusuri comerciale imense cu Statele Unite ale Americii.

Acest lucru însemna că ori de câte ori importatorii din SUA voiau să plătească exportatorii chinezi pentru produsele lor, ei nu puteau cumpăra moneda chineză de care aveau nevoie pe piaţa deschisă. În schimb, PBOC a imprimat yuani în schimbul dolarilor pentru a menţine rata de schimb stabilă şi exporturile competitive.

În prima etapă a comerţului, această politică a funcţionat bine. Exporturile chineze au rămas ieftine pe piaţa mondială datorită ratei fixe de schimb faţă de dolar, iar economia şi-a continuat creşterea rapidă. Între timp, China a acumulat cele mai sigure şi mai lichide active din lume: certificatele de trezorerie americane. Deşi PBOC deţine aceste active, Administraţia Oficială de Schimb Valutar din cadrul PBOC le gestionează. Această agenţie puţin cunoscută apare de multe ori pe scena economică mondială, de exemplu atunci când activele neperformante ale Greciei au fost scoase la vânzare.

Devalorizarea şi riscurile inflaţioniste

Într-un raport recent din Cotidianul Poporului, purtătorul de cuvânt al Partidului Comunist Chinez, economistul Xiang Songzuo, subliniază faptul că rezervele regimului arată bine în registre, dar nu atât de bine atunci când se analizează câştigurile la care se adaugă rata inflaţiei: "Certificatele chineze de trezorerie americane şi activele în dolari suferă pierderi uriaşe în fiecare zi. Evidenţa valorică nu s-a schimbat prea mult, dar puterea lor reală de cumpărare a scăzut brusc şi este într-un declin constant. În 10 ani, rezervele noastre valutare de peste 3.000 miliarde de dolari americani ar putea valora mai puţin de 300 miliarde de dolari americani."

Xia Bin, directorul Institutului de Cercetări Financiare al Centrului de Dezvoltare din Consiliul de Stat, a notat îngrijorarea Chinei în legătură cu certificatele de trezorerie americane pe care le deţine, ca urmare a deprecierii dolarului pe ternmen lung. Dacă rata de schimb a dolarului scade în continuare, aceasta reprezintă o ameninţare la adresa rezervelor valutare imense ale Chinei.

Analizând doar cursul de schimb, China a pierdut 25 la sută din valoarea obligaţiunilor americane începând cu 2005, din momentul în care yuanul s-a apreciat constant de la 8,27 până la 6,22 faţă de un dolar. Acest lucru este parţial atenuat de randamentul puternic al certificatelor de trezorerie americane pe 10 ani, care au adus câştiguri totale de 35 la sută din 2005 până în 2010, potrivit datelor redactate de Global Financial Data Inc.

Tipărirea de bani

În ultimii ani, Statele Unite şi Europa şi-au accelerat programele de relaxare monetară, în scopul sprijinirii economiilor şi sistemelor lor financiare. Statele Unite au pus în aplicare deja QE1, QE2 şi QE3, trei runde de "relaxare cantitativă", altfel cunoscute sub numele de imprimare de bani. Rezerva Federală cumpără masiv titluri de valoare şi ipoteci prin tipărirea de bani şi introducerea lor în sistemul financiar.

Aceste programe conduc în mod normal la deprecierea valorii monedei, punând astfel o presiune asupra ratei renmimbi-ului faţă de dolarul american. Ele conduc, de asemenea, la o creştere a inflaţiei, care dăunează randamentului real al certificatelor de valoare cu venit fix, cum ar fi titlurile de stat.

Din decembrie 2012, Rezerva Federală va începe achiziţionarea de certificate de trezorerie pe termen lung în valoare de aproximativ 45 miliarde de dolari pe lună. În acelaşi timp, a treia rundă de QE3 va continua să adauge hârtii de valoare susţinute ipotecar la o rată de aproximativ 40 miliarde de dolari pe lună. În total, Rezerva Federală va injecta 85 miliarde de dolari pe lună în economie prin relaxare cantitativă şi va împiedica rata şomajului să scadă sub 6,5 la sută, altfel inflaţia devine problematică.

Similar cu SUA, Banca Centrală Europeană şi-a anunţat programul de tranzacţii monetare directe (OMT), prin care va achiziţiona obligaţiuni guvernamentale care ajung la maturitate în 1-3 ani, dar numai dacă ţările membre fac cereri pentru program în anumite condiţii. Nu există o limită de timp sau cantitativă pentru achiziţiile efectuate în cadrul programului; până în prezent nicio ţară membră nu a solicitat asistenţă.

Probleme de ambele părţi

Având în vedere declaraţiile trezoreriilor din ultimul deceniu, China ar putea, teoretic, vinde aceste obligaţiuni şi câştiga un profit decent. În practică, situaţia e mult mai complexă.

Majoritatea analiştilor cred că ţara nu poate mişca o cantitate atât de mare de bani fără a provoca distorsiuni majore pe piaţă. În primul rând, prin reducerea participaţiilor sale într-o valută străină, China trebuie să cumpere înapoi yuanii pe care i-a emis. Acest lucru va duce la o creştere a yuanului faţă de dolar, majorând şi pierderile cursului valutar. În plus, prin creşterea valorii yuanului, PBOC va pune o presiune puternică asupra exportatorilor chinezi aflaţi în dificultate.

În al doilea rând, în timp ce China şi-a susţinut în ultimul deceniu cererea pentru certificate de trezorerie, furnizând astfel un plafon pentru preţ, depozitarea unei cantităţi mari de certificate de trezorerie le va reduce preţul, prejudiciind stocul de acţiuni nevândute. Cumpărarea aurului prin Hong Kong este un semn că PBOC ştie că trebuie să-şi diversifice activele, dar că poate investi doar anumite cantităţi de bani odată.

Rădăcina problemei

Experţii sunt de părere că rădăcina dilemei cu care se confruntă rezerva valutară a Chinei este politica de control a schimbului valutar impusă de regimul chinez.

Dr. Frank Ţian Xie, profesor la University of South Carolina Aiken Business School, susţine că China nu are nevoie de o rezervă atât de mare în valute străine. Valuta străină pe care o generează prin exporturi poate fi folosită pentru a ajuta la consolidarea sectorului privat. O rata mai mare a yuanului înseamnă că China poate importa bunuri mai ieftin, reducând rata inflaţiei. Inflaţia ridicată şi o varietate de alte politici care sprijină politica de control a schimbului valutar impusă de regim are un impact puternic în special asupra claselor de jos şi de mijloc.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor