România se alătură demersului pentru înfiinţarea unui Tribunal Internaţional pentru Crimele Comunismului
Ministerul Justiţiei susţine că a cerut IICCMER desemnarea unui reprezentant în vederea iniţierii unui dialog la nivel de experţi pentru înfiinţarea unui Tribunal Penal Internaţional pentru Crimele Comunismului şi n-a primit încă un răspuns. IICCMER susţine că şi-a delegat reprezentantul încă din ianuarie.
Colacii de sârmă ghimpată ai crimelor comunismului ţin poporul român legat (NOEL CELIS / AFP / Getty Images)
Ministerul Justiţiei a anunţat că se alătură demersului vizând înfiinţarea unui Tribunal Penal Internaţional pentru Crimele Comunismului, relatează RFI.ro.
Reamintim că acest demers a fost iniţiat anul trecut, la Tallinn, unde mai multe ţări central şi est-europene printre care NU s-a regăsit şi România, au semnat un acord vizând înfiinţarea unui tribunal internaţional pentru investigarea crimelor comunismului la nivel european, pentru a corecta lipsa mecanismelor de investigare la nivel naţional.
La solicitarea RFI, Ministerul Justiţiei a precizat că "a făcut deja un demers intern printr-o scrisoare adresată Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) la data de 11 decembrie 2015.
În această scrisoare, Ministerul Justiţiei, având în vedere expertiza considerabilă pe care IICCMER o are în acest domeniu, dar şi o abordare multidisciplinară a problematicii, a cerut IICCMER desemnarea unui reprezentant din cadrul institului în vederea iniţierii unui dialog la nivel de experţi", arată sursa citată.
Ministerul Justiţiei adaugă că nu a primit încă un răspuns de la Institut, însă RFI publică o scrisoare trimisă de IICCMER către Ministerul Justiţiei încă din 20 ianuarie 2016, scrisoare în care se arată că Institutul l-a desemnat pe Cătălin Nicolae Constantinescu pentru a continua dialogul pe această temă.
Reamintim că, în august 2015, ministrul eston al Justiţiei Urmas Reinsalu a propus, în cadrul unei conferinţe dedicate împlinirii a 76 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, înfiinţarea unui tribunal internaţional pentru investigarea crimelor comunismului.
„Oamenii trebuie să ştie despre suferinţele prin care au trecut milioane de oameni în urma rezultatelor crimelor nazismului şi comunismului”, şi-a explicat Reinsalu iniţiativa, arătând că, după procesul de la Nuremberg, crimele naziste au fost condamnate legal, la nivel internaţional, în timp ce crimele regimului comunist nu au fost condamnate încă în acest mod.
Propunerea lui Urmas Reinslau a întrunit adeziunea miniştrilor Justiţiei din Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Georgia care au semnat un acord în acest sens.
Redăm declaraţia de la Tallinn:
”În această zi pan-europeană de comemorare a victimelor regimurilor totalitare, ne aducem aminte de toate victimele acestor regimuri. Trebuie să fim uniţi împotriva totalitarismului, indiferent de sursele sale ideologice şi de forma lui de exprimare.
Sarcina sistemului de educaţie este de a promova justiţia istorică şi de a oferi mai tinerei generaţii surse adecvate de cunoaştere a genocidelor motivate ideologic şi a crimelor împotriva umanităţii comise în trecut, dar şi a cauzelor lor.
Memoria victimelor regimurilor totalitare ne obligă să condamnăm expunerea de simboluri ale regimurilor totalitare, acolo unde acestea servesc la tentative de a justifica şi eroiza actele acelor regimuri. Toate regimurile totalitare, precum cel nazist şi cel comunist, au restricţionat sistematic libertăţile oamenilor şi le-au încălcat drepturile, sub forma lor extremă de crime împotriva umanităţii, motivate ideologic. Multe dintre crimele comise de regimurile totalitare au fost de natură genocidală.
Genocidul şi crimele împotriva umanităţii sunt crime care nu se prescriu. Victimele crimelor comise de regimurile totalitare au dreptul la justiţie. Din păcate, practica investigării şi condamnării crimelor regimului comunist este insuficientă şi lipsită de coordonare între ţări.
Fundamentul pentru conciliere şi construirea viitorului îl reprezintă justiţia. Competenţa curţilor supranaţionale existente nu include investigarea crimelor din trecut comise de regimurile comuniste şi pedepsirea celor vinovaţi. Considerăm că este necesară explorarea posibilităţii unei cooperări supranaţionale pentru a înfiinţa o instituţie specială care să investigheze crimele regimurilor totalitare, incluzând crimele regimului comunist, aşa cum crimele regimului nazist au fost condamnate, iar părţile vinovate pedepsite.
Este important să se formeze o echipă de experţi care să analizeze această problemă. Considerăm că este necesar să evidenţiem faptul că toate ţările trebuie să asigure accesul public la arhivele care conţin informaţii legate de crimele regimurilor totalitare. Solicităm guvernelor tuturor ţărilor europene să ofere atât sprijin material, cât şi moral pentru investigarea istoriei regimurilor totalitare, pentru a preveni manipularea datelor istorice şi pentru valorizarea rezultatelor investigaţiilor”.
