Rusia impune o nouă rundă de sancţiuni asupra unor oficiali europeni
Pictură murală cu Alexei Navalnîi îngropat sub un strat de vopsea în St. Petersburg (Getty Images)
Tensiunile dintre Rusia şi Uniunea Europeană s-au intensificat vineri, după ce Moscova a interzis intrarea în ţară a opt oficiali UE, iar Bruxelles-ul a avertizat că poate răspunde asemănător, conform unui material Moscow Times.
Moscova a declarat că măsura luată ieri este un răspuns la sancţiunile impuse de Consiliul European luna trecută împotriva a patru oficiali de securitate ruşi din cauza arestării şi condamnării opozantului Alexei Navalnîi - dar şi a răspunsului violent al poliţiei la protestele organizate în sprijinul acestuia.
"Uniunea Europeană continuă politica sa de măsuri restrictive unilaterale ilegitime care vizează cetăţenii şi organizaţiile ruseşti", a declarat ministerul rus de externe într-un comunicat.
„Astfel de acţiuni ale Uniunii Europene nu lasă nicio îndoială că adevăratul lor obiectiv este de a împiedica dezvoltarea ţării noastre cu orice preţ”, a adăugat Ministerul.
UE a condamnat noile măsuri luate de Rusia şi a avertizat că poate răspunde.
„Această acţiune este inacceptabilă, nu are nicio justificare legală şi este complet nefondată. Ea vizează direct Uniunea Europeană, nu numai persoanele în cauză”, a precizat o declaraţie comună a şefilor Consiliului European, Comisiei şi Parlamentului, adăugând că „UE îşi rezervă' dreptul de a lua măsuri adecvate ca răspuns”.
În martie, UE a interzis unor oficiali de rang înalt ai Rusiei să intre pe teritoriul blocului şi le-a îngheţat activele. Printre aceştia se afla şeful Comitetului de anchetă al Rusiei, Alexander Bastrykin, şi procurorul general al Rusiei, Igor Krasnov.
Pe lista oficialilor europeni interzişi în Rusia se numără acum preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, şi vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Valori şi Transparenţă Vera Jourova.
Vorbind la televiziunea publică italiană RAI, vineri, Sassoli a declarat că interdicţia echivalează cu un atac politic.
„Aceasta înseamnă că Parlamentul European şi-a îndeplinit datoria în apărarea libertăţilor fundamentale în denunţarea încălcărilor statului de drept în Rusia şi în multe ţări din întreaga lume”, a spus Sassoli.
„Dar nu vom fi intimidaţi: vom continua să spunem că Alexei Navalnîi trebuie eliberat”, a adăugat el, promiţând un „răspuns adecvat” din partea Europei.
Funcţionari din Franţa şi Germania, precum şi din statele baltice Estonia şi Letonia au primit, de asemenea, interdicţie.
Un oficial leton, Ivars Abolins, a susţinut decizia ţării sale de a închide mai multe canale de televiziune ruseşti în februarie.
Un alt oficial de pe listă, Asa Scott, de la Agenţia Suedeză de Cercetare a Apărării, a fost implicată, anul trecut în confirmarea faptului că Navalnîi a fost otrăvit, în august, cu neurotoxina Novichok, de producţie militară. Amănuntul a iritat Kremlinul, care a devenit implicat în tentativa de asasinat.
Pe lista de sancţionaţi ai Rusiei s-a aflat şi procurorul german Joerg Raupach, deputatul francez Jacques Maire, raportor special privind otrăvirea lui Navalnîi pentru Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
„Nu are niciun efect asupra misiunii mele privind otrăvirea şi arestarea lui Alexei Navalnîi”, a declarat Maire pentru AFP, adăugând: „Pe de altă parte, ruşii sunt acum într-o poziţie mai dificilă din punct de vedere al cooperării”.
Arestarea lui Navalnîi la întoarcerea sa în Rusia, în ianuarie, din Germania, unde petrecuse şase luni recuperându-se după otrăvire, a ajutat la tensionarea relaţiilor Moscovei cu Occidentul la niveluri atinse în Războiul Rece.
Uniunea Europeană şi Statele Unite au impus Rusiei o serie de sancţiuni pentru otrăvirea şi arestarea - şi condamnarea ulterioară - a criticului.
Unele guverne occidentale au expulzat diplomaţii ruşi din cauza unui scandal privitor la operaţiunile criminale - asasinate şi sabotaje - pe care agenţii serviciului secret militar, GRU - al Rusiei - le desfăşoară în Europa.
