Rusia retrage portavionul Amiral Kuzneţov din Siria

Într-o mişcare ce urmăreşte să consolideze un armistiţiu care încă rezistă în Siria, liderul rus Vladimir Putin a ordonat retragerea unei părţi a forţelor militare desfăşurate în ţara arabă.
Portavionul rusesc Amiral Kuzneţov
Portavionul rusesc Amiral Kuzneţov (Getty Images)

Rusia susţine că a început să îşi retragă forţele militare din Siria, în condiţiile în care un armistiţiu între guvern şi grupurile de opoziţie rezistă în mare parte în ţara arabă.

“În conformitate cu decizia Comandantului Suprem al Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse, (preşedintele) Vladimir Putin, Ministerul rus al Apărării începe să îşi reducă numărul forţelor armate desfăşurate în Siria”, a declarat Valeri Gerasimov, şeful Statului General al forţelor armate ruse, fiind citat de agenţia rusă de ştiri TASS.

Gerasimov a mai declarat că portavionul Amiral Kuzneţov şi navele de luptă însoţitoare ce au fost trimise în largul coastei siriene vor reprezenta primele echipamente militare ce vor fi retrase.

El a adăugat că avioanele de luptă aflate la bordul portavionului au desfăşurat aproximativ 420 de misiuni şi au lovit 1.252 de ţinte teroriste în timpul celor două luni în care nava a fost implicată în operaţiuni antitero în Siria.

În prezent, Moscova are suficiente capabilităţi de apărare aeriană în Siria datorită sistemelor sale de rachete S-300 şi S-400 trimise în ţara zguduită de război, a susţinut Andrei Kartapolov, principalul comandant ale forţelor ruse în Siria.

Începând cu septembrie 2015, Moscova s-a implicat într-o campanie militară de susţinere a armatei siriene în lupta sa împotriva grupurilor jihadiste dar şi, conform SUA şi a aliaţilor săi din regiune, împotriva grupurilor rebele moderate care doresc să răstoarne guvernul din Damasc al preşedintelui Bashar al-Assad.

Retragerea forţelor, ordonată de Putin, urmăreşte să consolideze armistiţiul naţional sirian ce a fost intermediat de Rusia şi Turcia, şi care a intrat în vigoare în 30 decembrie 2016.

În cadrul acelor discuţii, Moscova a reprezentant guvernul lui Assad iar Ankara a negociat în numele militanţilor pe care îi susţine din 2011. Turcia doreşte înlăturarea de la putere a lui Assad.

Acordul de încetare a focului a fost ulterior ratificat printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU. Rusia, împreună cu Turcia şi Iranul, depun eforturi în prezent să desfăşoare discuţii pentru pace în această lună în capitala kazahă Astana.

Totuşi, Rusia a declarat că va menţine o prezenţă la o bază aeriană din provincia siriană Latakia şi la o bază maritimă situată în oraşul port Tartus.

În acelaşi timp, ministrul turc al apărării Fikri Isik a declarat astăzi că forţele turce şi aliaţii lor îşi continuă lupta pentru capturarea oraşului Al Bab, situat în apropiere de graniţa turcă.

Militanţii, susţinuţi de forţele speciale, tancurile şi avioanele de luptă turceşti au asediat oraşul timp de câteva săptămâni.

Turcia a desfăşurat pe teritoriul sirian forţe expediţionare pentru a lupta împotriva grupului jihadist Statul Islamic. Dar, Damascul a criticat mişcarea ca fiind o încălcare a suveranităţii Siriei.

Mişcarea turcilor în Siria a avut loc după ce miliţiile kurde care luptă de asemenea împotriva Statului Islamic au refuzat să se retragă de lângă graniţa turcă după ce au eliberat unele zone de acolo de sub controlul jihadiştilor.

Ankara asociază militanţii kurzi cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan, considerat o organizaţie teroriste de către SUA şi Turcia. Prin urmare, guvernul turc îi consideră terorişti şi pe militanţii kurzi.

În plus, ministrul turc al apărării a criticat SUA pentru susţinerea grupului kurd Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG), susţinând că Turcia şi întreaga regiune plătesc preţul acelui suport.